Lecţie de viaţă. Povestea răvăşitoare a lui Blondie, băieţelul care a fentat moartea timp de 13 ani

În martie 2001, când s-a născut, Cristian Andrei Jumuga era unul dintre miile de copii abandonaţi la naştere într-un spital din România. Grav bolnav, diagnosticat cu o malformaţie a inimii care nu-i dădea şanse de supravieţuire, Cristian era sortit unei vieţi scurte şi chinuite, în care n-ar fi apucat să părăsească patul de suferinţă.

Oameni sufletişti s-au implicat însă în salvarea lui, iar o fiinţă anume a făcut mai mult decât şi-ar fi închipuit oricine. Era tânără, era necăsătorită, şi totuşi ziarista Adelina Toncean a simţit că băieţelul abandonat de mamă în spital putea fi şi trebuia să fie copilul ei. Familia băieţelului nu voia să ştie de el, dar nici nu-l dădea spre adopţie. Iar gestul ei stârnise suspiciuni inclusiv autorităţilor care se întrebau ce naiba o avea de gând fata asta cu copilul bolnav.

Aşa că Adelina s-a luptat cu un întreg sistem, s-a luptat cu toate prejudecăţile din lume, doar pentru a-l salva pe micul Cristian de la pieire imediată. „Toţi îmi spun că n-are nicio şansă, că e o cauză pierdută. Să-l eutanasiem mai bine“, era ea revoltată.

Adelina l-a tratat ca pe un frate mai mic şi l-a îngrijit ca pe propriul copil, deşi era la vârsta la care putea avea o viaţă senină şi comodă, nu plină de complicaţii, şi temeri, şi responsabilităţi majore. Iar Cristian a crescut mare şi fericit, având în ea mama pe care viaţa nu i-a dat-o, dar pe care Dumnezeu i-a găsit-o în loc. Un transplant de inimă şi plămâni ar fi fost soluţia pentru băiat, însă până la vârsta de 15 ani, intervenţia nu putea fi efectuată.

Moartea n-a mai avut răbdare şi l-a cerut tribut pe Cristian. În fond, i-l mai lăsase Adelinei 13 ani în care s-au bucurat intens de familia lor, cât nu se bucură alţii într-o viaţă. Într-o seară de octombrie, inima lui Cristian a încetat să mai bată, ostenită de boală, dar plină de amintiri frumoase. Dacă timp de 13 ani, Adelina a fost zâna bună a lui Cristian, a venit timpul ca el, Cristian, cel alintat Blondie, să fie îngerul păzitor al Adelinei.

Femeia extraordinară care l-a crescut şi l-a iubit ca pe lumina ochilor a postat pe contul său de Facebook mesajul pe care ştia că îl va scrie odată. „Acesta este textul scris de Cristi în luna iulie: 30 de secunde până în rai şi lumea te roagă să mai stai o secundă, o clipă de fericire şi gata totul! Fără cuvinte, fără sentimente. Viaţa este o aventură, ură, bucurie, soare de fericire. Lumea are un pahar de fericire, bucurie. Adrenalina, ura, frica curg cum curge sângele în vene şi nu poate fi oprit, stins, acoperit, absorbit. Hai, gata, 30 de secunde au trecut, cuvântul a căzut, timpul s-a oprit. Adio, sper să ne revedem în Rai“

Blondie şi mama lui, Adelina Foto Arhivă personală