Însemnătatea zilei de Sfântă Marie. Ispita de care trebuie să ne ferim
0Ortodocşii o sărbătoresc la 15 august pe Sfânta Marie, Născătoarea lui Iisus Hristos. După zilele închinate Mântuitorului, sărbătorile Maicii Domnului sunt cele mai importante din calendarul creştin ortodox.
Biserica are cinci praznice ale Maicii Domnului: 15 august - Adormirea Maicii Domnului; 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului; 21 noiembrie - Intrarea în biserică a Maicii Domnului; 25 martie - Bunavestire; 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului.
De obicei, religia creştină consideră însemnată ziua trecerii la cele veşnice, adică Adormirea.
Preotul Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul, explică de ce: „Naşterea este aceeaşi pentru toţi. Ceea ce ne diferenţiază sunt faptele făcute în timpul vieţii. Felul în care ne găseşte Adormirea determină primirea noastră în Lumea de dincolo.
Hristos a spus: «În ce te voi găsi, în aceea te voi şi judeca». Suntem judecaţi aşadar pentru faptele noastre. Ziua Adormirii este, de fapt, ziua naşterii în veşnicie, aceasta fiind socotită de creştinism ca însemnată. De aici vine şi titulatura de Sfântă Marie mare (15 august - Adormirea Maicii Domnului) şi Sfântă Marie mică (8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului)“.
Rânduiala consideră astfel ziua de 15 august, Adormirea, ca fiind cea mai importantă pentru cinstirea Maicii Domnului. În acea zi, Ea a adormit şi a înviat, simbolizând învierea muritorilor de rând atinşi de Divinitate.
O altă sărbătoare însemnată este Soborul Maicii Domnului, celebrat la 26 decembrie. Praznicul din a doua zi de Crăciun este eclipsat de sărbătorirea Naşterii Domnului de la 25 decembrie. Soborul reprezintă încununarea vieţii şi faptelor unui sfânt, fiind celebrat cum se cuvine în cazul Sfântului Ioan Botezătorul, la 7 ianuarie.
Sfântul Ioan este cel mai important sfânt în credinţa ortodoxă, după Mântuitor şi după Maica Domnului. El face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament, fiind cel care predică iubirea prin pocăinţă. Sfântul Ioan are mai multe praznice: 24 iunie - Naşterea, 29 august - Tăierea capului, în timp ce Aflarea capului - marcată în mai multe zile - este considerată zi de rând.
Cei care poartă numele unui sfânt trebuie să ştie că la onomastică este sărbătorit sfântul respectiv, nu aceia botezaţi după el.
„Facem o greşeală enormă: dăm sfântul la o parte şi ne serbăm noi aşezându-ne în locul lui. Să nu cădem în această ispită! Noi trebuie să cinstim numele sfântului prin fapte. Dacă facem fapte bune, vom fi împreună cu el. Sfinţii ne iubesc pe toţi, mai ales dacă le purtăm numele. De aceea, Biserica recomandă ca la botez copiii să primească nume de sfinţi. Alegerea unui astfel de nume impune o ţinută morală“, arată părintele Tănăsescu.
Felicitarea pentru purtarea unui nume de sfânt se face oricând se sărbătoreşte praznicul acelui sfânt. „Cinstim sfântul al cărui nume îl purtăm. Iar urarea potrivită este: «Să porţi numele sfântului cu dragoste şi demnitate!», «La mulţi ani duhovniceşti în împărăţia Cerurilor!» şi «La mulţi şi binecuvântaţi ani!»“, învaţă părintele Eugen Tănăsescu.
Vă mai recomandăm
Sânzienele, sărbătoarea păgână care a convins Biserica de binefacerea sa