Imagini terifiante din Dobrogea, în vremea războiului. Convoaie de refugiaţi şi prizonieri români, în toamna lui 1916, când trupele germane vânau Bucureştiul

Imagini video surprinse în timpul Primului Război Mondial redau atmosfera tensionată din toamna anului 1916 din Dobrogea, când trupele germane comandate de feldmareşalul prusac Anton Ludwig August Van Mackensen înaintau din Bulgaria spre Bucureşti.

România tocmai intrase în război de partea Antantei, iar filmarea alb-negru, fără sonor, aflată în arhivele spaniole înfăţişează o Constanţa, descrisă ca „important port român la Marea Neagră“, sub asediul nemţilor. Operatorul video face o panoramare asupra falezei oraşului, populate cu case arătoase până la marginea pantei abrupte, la poalele căreia se întinde plaja. După ce priveşte Portul Constanţa de la înălţime, camera video focusează silozurile construite de Anghel Saligny, despre care realizatorii titrează că erau încărcate cu cereale.

Secvenţele continuă cu convoaie de prizonieri români care trec în marş prin faţa obiectivului. Soldaţii sunt arătaţi de aproape, astfel încât li se desluşesc chipurile. Unii sunt stânjeniţi, alţii schiţează un zâmbet şi vor să pară indiferenţi, în timp ce alţii privesc încruntaţi spre cameră. În oraş, românii se refugiau din calea ocupaţiei germane. Căruţe cu familii întregi - cu femei, bătrâni, copii - sunt oprite şi filmate secunde în şir pentru posteritate. Reacţia lor nu este mult diferită de cea de astăzi, când oamenii de rând zâmbesc brusc ruşinaţi şi se ascund de camera de filmat.

Cazinoul este prezentat ca micul Monte-Carlo, centrul jocurilor de noroc de pe coasta Mării Negre. Faleza sa este ocupată de soldaţi, iar interiorul superbului edificiu este afectat de bombardamentele aeriene. Monumentala scară care face legătura între parter şi etaj este distrusă, la fel şi încăperile pe care nemţii le cercetează să evalueze stricăciunile.

Deşi avea aliaţi ca Franţa, Anglia, Rusia, România îngenunchease înaintea coaliţiei Marilor Puteri (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman). Nemţii reuşiseră să alunge conducerea ţării, care se refugiase la Iaşi lăsând Capitala de izbelişte, astfel că trupele germane cuceriseră inclusiv Bucureştiul. Comandată militar dezastruos, cu o serie de bătălii pierdute şi o înfrângere usturătoare la Turtucaia (1-6 septembrie 1916), Dobrogea căzuse sub bocancii nemţeşti, astfel încât cu această campanie reuşită, feldmareşalul Anton Ludwig August von Mackensen (1849-1945) şi-a asigurat locul în galeria marilor conducători militari ai Germaniei.

Vă mai recomandăm

Ce s-a întâmplat în bătălia de la Bazargic, atunci când o greşeală de tactică a făcut ca România să piardă Cadrilaterul

Cadrilater, istoria ascunsă a unor graniţe semnate cu sânge - pământul românesc smuls Dobrogei de Marile Puteri

De unde vine numele Cadrilaterului. Dobrogea de la sud de Dunăre a fost pierdută definitiv de România în cel de-al Doilea Război Mondial, acum exact 75 ani