FOTO Vlatko din Macedonia: „Constanţa şi Sveti Nikole sunt oraşele cărora le aparţin“

„Am venit în România în toamna lui 1998. Era o zi tare ploioasă şi când am ajuns la Bucureşti, am crezut că am nimerit în paradisul Daciilor. Era plin de Dacii peste tot, câte nu văzusem în viaţa mea. În orăşelul meu Sveti Nikole era o singură Dacie, iar în toată Macedonia era doar câteva“, relatează Vlatko Dibrean Dimov, un tânăr de 29 ani, doctorand la Universitatea Ovidius Constanţa.

Macedoneanul Vlatko Dibrean Dimov a venit în România când avea doar 15 ani. Singur, la studii, prin programul de schimb cultural al Ministerului Educaţiei. A învăţat un an româna şi aromâna, apoi a devenit elev al Colegiului Pedagogic Constantin Brătescu din Constanţa.

N-a simţit lipsa familiei, deoarece bucuria de a fi pe cont propriu într-o ţară străină era mai mare. „Eram un copil rătăcit într-un oraş mare. Pentru mine era o aventură. Dar aveam un entuziasm care domina toate celelalte sentimente. Era primul meu pas în lumea largă, la care visam cu ochii deschişi din copilărie“, spune Vlatko.

Nu cunoştea despre România decât câteva stereotipuri, iar Hagi era, desigur, unul dintre ele. Gheorghe Hagi era fotbalistul preferat, deoarece macedonenii din fosta Yugoslavie aveau impresia că aromânul este unul de-al lor. „Ba chiar îi căutam rude şi origini la noi în Macedonia, pentru că noi tot auzeam că este macedonean“, râde Vlatko.

El a intrat în micuţa comunitate de 50 macedoneni, veniţi la studii, care au rămas la Constanţa. În România, Vlatko şi-a găsit chiar rubedenii foarte îndepărtate, emigrate în perioada interbelică, la Constanţa şi Bucureşti.

Observând transformările prin care trece societatea românească şi cât de importantă este viaţa politică la români, Vlatko şi-a ales să dea la facultatea de Ştiinţe Politice. „Îmi place să cred în evoluţie, în idealuri, în schimbări, în progres. Este important să dai tonul societăţii. Politica mă stârnea“, explică el.

A fost atras de activismul social şi de mişcarea politică locală, astfel că s-a alăturat unor ONG-uri, comunităţii de aromâni şi organizaţiilor de tineret de la diferite partide de dreapta. Fiind cetăţean străin, Vlatko Dibrean Dimov nu poate fi decât simpatizant al unei formaţiuni politice.

„În Uniunea Europeană, cetăţenia nu ar trebui să fie un impediment. Dar îmi doresc să activez aici, să am drepturile şi obligaţiile unui român, voi cere să devin cetăţean român şi poate voi reuşi să lucrez în diplomaţie – în politica rafinamentului adică. Cum este scris la Brâncuşi «artist francez de origine română», aşa poate va fi scris şi despre mine - «politician român de origine macedonean㻓, îşi face calculele Vlatko.

Macedoneanul este hotărât să se stabilească la Constanţa. „Este importantă activitatea, nu comunitatea în care activezi. Eu mă simt ca acasă în Constanţa, astfel că nu ştiu unde să spun că este căminul meu, aici sau în Macedonia. Sunt călduroase ambele locuri. În România mă urmăreşte trecutul, în Constanţa mă încurajează prezentul. Cunosc imnul ţării şi îmi place să scriu poezii în română“, zâmbeşte doctorandul.

Vlatko macedoneanul are o reţetă pentru cei care se simt discriminaţi. „Am privit cu răceală situaţiile în care m-am confruntat cu asta. În Balcanii există dominaţia majorităţii asupra minorităţii. Tu trebuie să lupţi nu pentru a dovedi originea, ci forţa ta. Trebuie să ai puterea de a demonstra că poţi face bine pentru tine şi pentru cei din jurul tău“, sfătuieşte tânărul.

Cuiva străin de aceste locuri, Vlatko Dibrean Dimov i-ar spune un singur lucru: „Vino aici, în Balcani, să descoperi bucuria de a trăi“.