FOTO VIDEO Muzeul de pe fundul Mării Negre. Cercetătorii pregătesc harta descoperirilor pentru turişti, de la Capu Midia la Kaliakra

Tot platoul continental al Mării Negre, pe distanţa Capu Midia (România) - Kaliakra (Bulgaria), a fost cercetat în perioada august 2013-februarie 2015 de o echipă de specialişti în arheologie şi geologie din România şi din Bulgaria. Fiecare în spaţiul său teritorial a dorit să identifice vestigii subacvatice pe care să le facă accesibile turismului de aventură.

Căutările s-au desfăşurat pe o distanţă în larg de 12 mile marine, la adâncimi de până la 50 metri.

În total au fost descoperite 26 epave care zăceau neştiute pe fundul Mării Negre: 16 sunt contabilizate în spaţiul românesc, iar 10 - în cel bulgăresc.

Cele găsite din teritoriul nostru naţional se adaugă celor peste 100 înregistrate deja în Registrul Epavelor, sporind astfel informaţia existentă - arată dr. Glicherie Caraivan, coordonatorul proiectului intitulat „Heras - Moştenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre“.

„Unele epave sunt trecute ca atare, doar cu numele şi datele de scufundare, dar nimeni nu le-a cercetat în amănunt.

Asta intenţionăm să facem în proiectele următoare, pe care le vom derula imediat după ce încheiem proiectul Heras, în care am identificat aceste noi vestigii“, menţionează dr. Caraivan.

În largul Costineştiului, la 38 metri adâncime, a fost detectat un al doilea submarin rusesc, scufundat în Al Doilea Război Mondial, când coasta Constanţei a fost atacată de flota de la Răsărit. La Eforie Sud a fost reperată o corabie genoveză din care se mai văd chila, coastele de lemn şi lestul format din roci magmatice. După configuraţie, vechimea epavei a fost evaluată la secolele 15-16.

Alte două nave de război sau pescadorul Morunul figurează, şi ele, pe harta descoperirilor din proiect. Toate ţintele vor fi făcute cunoscute în studiul ştiinţific ce va finaliza proiectul transfrontalier, la care au participat Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GeoEcoMar din Constanţa, Ministerul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Institutul de Oceanologie din Varna - Bulgaria, Muzeul de la Kavarna - Bulgaria şi ONG-ul de cercetări subacvatice Respiro.

Dr. Caraivan explică faptul că multe dintre descoperiri au valoare patrimonială, nu neapărat arheologică. Tot platoul Mării Negre este de altfel declarat sit arheologic, iar cercetătorii recomandă ca scufundările pentru vizitarea vestigiilor să se facă doar prin firme autorizate. Ei atrag atenţia că scafandrii nu au voie să penetreze vasele de război scufundate în Marea Neagră, deoarece acestea sunt considerate morminte. „Acest tip de activitate trebuie să se desfăşoare în legalitate, trebuie consimţământ de la autorităţile de patrimoniu“, spune coordonatorul Heras.

„Nici la noi nu este dezvoltat turismul de aventură, asta urmărim prin acest proiect, să sporim atractivitatea litoralului bulgăresc. Este a doua colaborare cu institutul din România, iar parteneriatul va continua“, a declarat dr. Atanas Palazov, director la Institutul de Oceanologie din Varna - Bulgaria.
Proiectul „muzeului subacvatic“ al Mării Negre, care trece graniţa România - Bulgaria, este finanţat din fonduri europene cu suma de 1,5 milioane euro.

Vă mai recomandăm

FOTO „Triunghiul Bermudelor“ din Marea Neagră. Cum explică specialiştii misterele din zona Şabla şi Insula Şerpilor

FOTO VIDEO Descoperiri în Marea Neagră. Exponate nou identificate în „muzeul subacvatic“ de pe coasta litorală, între Kaliakra şi Capu Midia

Capcanele mării: cum să ne ferim de gropile de sub apă
 

Proiectul Heras. Muzeul subacvatic al Mării Negre