FOTO Poveste de toamnă la Marea Neagră. Imagini de vis de la ţărmul Pontului Euxin

Un fotograf constănţean spune poveşti de la malul Mării Negre cu ajutorul imaginilor. Când toţi turiştii pleacă, tărâmul antic are un farmec aparte.

Un fotograf profesionist, Dan Cristian Mihăescu, ne încântă an de an cu imagini de vis de la Marea Neagră. Deşi ai senzaţia că ţărmul este părăsit, locul are un farmec aparte.

Cum s-a format Marea Neagră

Dintr-o întindere mare de apă dulce, care se afla pe locul unde sunt astăzi Europa Centrală şi de Est, în urmă cu peste 10.000 de ani s-au desprins mările Baltică, Caspică şi Marea Neagră.

Din datele ştiinţifice existente, ne explică Simion Nicolaev, directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ din Constanţa, bazinul Mării Negre a făcut parte din alte bazine acvatice care au ocupat actualele spaţii ale Europei Centrale şi de Est. În acea perioadă, exista o conexiune între Marea Baltică, Marea Caspică şi Marea Neagră.

Însă s-au păstrat până în zilele noastre legături între cele trei mari întinderi de apă. Specii de peşti se regăsesc în toate cele trei mări. Evoluţia ulterioară a dus la separarea mărilor din punct de vedere ecologic, Marea Caspică evoluând ca mare închisă. Însă Marea Neagră a trecut printr-un proces geologic ce a deschis comunicarea cu Marea Mediterană. Până atunci apa Mării Negre era dulce, iar nivelul mării era sub actualul nivel cu zeci de metri.

A urmat o perioadă de glaciaţiuni care au determinat oscilaţii importante ale nivelului mării, care însă s-au stabilizat în ultimii 10.000 de ani. În prezent, spune Simion Nicolaev, apa care se varsă în mare: cea colectată din fluvii şi precipitaţii este de 300 de kilometri cubi pe an.  Echilibrul se menţine: o parte din apă se evaporă, alta se infiltrează prin Bosfor. La acest lucru contribuie şi curenţii de suprafaţă. Evoluţia a determinat însă modificări în flora şi în fauna Mării Negre. 

Multe specii au persistat în marea Neagră de pe vremea în care apa ei era dulce. Aşa se explică prezenţa speciilor de sturioni, care migrează în Dunăre pentru a-şi depune icrele. Pe lângă sturioni, în Marea Neagră trăiesc şi alte specii de apă dulce: scrumbia, dar şi o specie de scoică zebră. Ca o dovadă a glaciaţiunilor prin care a trecut Marea Neagră este prezenţa şprotului, specie care trăieşte, de obicei, în ape reci. În Marea Neagră trăiesc şi foarte multe specii mediteraneene: stravridul şi hamsia. În prezent, în Marea Neagră găsim 3.774 de specii de peşti. Spre deosebire de Marea Neagră, în Mediterana trăiesc aproape 8.000 de specii.