FOTO Medaliile create pentru Marele Război. Care era cea mai înaltă recunoaştere a unui luptător pentru ţară
0Primul Război Mondial a adus în Armata Română distincţii noi de război, create pentru a onora faptele de vitejie a celor aflaţi pe frontul Marelui Război.
„Participarea României la Primul Război Mondial a însemnat, în primul rând, pierderi umane şi materiale, dar şi realizarea la sfârşitul războiului a Marii Unirii. Din punct de vedere al distincţiilor, perioada cuprinsă între anii 1916 şi 1918 a dus la apariţia unor noi decoraţii adaptate la condiţiile impuse de război“, explică istoricii de la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Trei distincţii au fost instituite de monarhie: pentru a răsplăti curajul în luptă - Ordinul militar Mihai Viteazul, în anul 1916; pentru merite în domeniul sanitar - Ordinul Crucea Regina Maria, în anul 1917; pentru participarea în război - Crucea comemorativă a Războiului din 1916-1918, în anul 1918.
GALERIE FOTO ROMÂNIA ÎN TIMPUL MARELUI RĂZBOI
Ordinul naţional militar „Mihai Viteazul“ (foto jos - sursa capodopere.ro) a fost instituit prin Decret Regal nr. 2968, la 26 septembrie 1916. Acesta se acorda exclusiv ofiţerilor, pentru fapte excepţionale de arme, prin care s-au distins în faţa inamicului.
Ordinul avea trei clase şi avea forma unei cruci treflate, care era din metal auriu, emailat albastru. Dimensiunile sale erau de 60 mm la clasele I şi a II-a, iar la clasa a III-a, 40 mm. Clasa I avea forma unei broşe (plăci), clasa a II-a se purta în jurul gâtului, iar clasa a III-a - în partea stângă a pieptului. Pe avers, în centru, se regăsea cifrul încoronat al regelui Ferdinand I şi pe revers - anul 1916. Panglica era vişinie cu marginile aurii; se prindea de cruce printr-o coroană la clasa I şi a II-a, iar la clasa a III-a, printr-un inel.
„Deşi au existat desene ale Ordinului realizate chiar de regele Ferdinand, iniţial nu s-a stabilit ferm nici modelul, nici modalitatea de conferire şi de purtare, acestea fiind stabilite prin uz, timp de mai mulţi ani. În anul 1927, cu puţin înainte de moartea sa, regele Ferdinand a promulgat un document prin care Cavalerii acestui ordin primeau câteva drepturi materiale: împroprietărirea cu 25 ha pământ arabil, 500 metri pătraţi pentru construcţia unei locuinţe şi transport gratuit pe CFR şi SMR“, specifică Martin Tudor, specialist MNIR.
Fascinat de ţinutele militare, regele Carol al II-lea avea să stabilească în anul 1936 o uniformă specială, cu mantie albă de aba şi o căciulă, asemănătoare cu cea purtată de voievodul Mihai Viteazul.
În timpul Primului Război Mondial au fost acordate distincţii şi pentru ofiţerii străini, din Franţa, Rusia, Italia, Anglia, Serbia, Japonia şi Statele Unite ale Americii. Cei mai mulţi ofiţeri francezi cărora le-a fost conferit acest Ordin făceau parte din Misiunea Militară Franceză, iar dintre ruşi majoritatea au fost comandanţi de mari unităţi şi subunităţi ce au luptat în cooperare cu armata română. „În ceea ce-i priveşte pe aceşti ofiţeri, nu s-a respectat decât parţial procedura legală privind avansarea ascendentă în grad“, spune expertul MNIR.
Ordinul „Mihai Viteazul” a fost acordat unui singur regiment străin, Regimentul 57 Infanterie polonez, care a fost decorat de regele Carol al II-lea cu prilejul vizitei sale în Polonia, din anul 1937, când această unitate a primit, onorific, numele şi comanda suveranului român.
Istoricii amintesc că după 1947, mulţi dintre eroii decoraţi înainte de 1944 au fost persecutaţi, discriminaţi, anchetaţi, judecaţi şi mulţi dintre ei condamnaţi la ani grei de detenţie. Ordinul a fost reînfiinţat în anul 2003, iar dintre vechile drepturi a fost recunoscut doar cel de a păstra uniforma.
Ordinul „Crucea Regina Maria“ (foto dreapta - sursa capodopere2019.ro) a fost instituit prin Decret Regal, la 15 martie 1917.
Distincţia a fost acordată iniţial civililor şi militarilor care s-au distins în serviciul sanitar în Marele Război, dar conferirea ei a fost extinsă şi pe timp de pace. În perioada interbelică, ordinul a fost oferit celor care se remarcau în îngrijirea bolnavilor în timpul unor epidemii. Ordinul a fost decernat şi în al Doilea Război Mondial.
Ordinul avea trei clase. Însemnul avea forma unei cruci gamate stilizate – motiv ales de regină ca un cifru personal, în fond un vechi simbol solar al renaşterii şi fertilităţii.
La clasa I crucea era emailată alb. Pe avers, în centru, se regăsea o cruce roşie, iar pe revers era monograma încoronată a reginei Maria. La celelalte două clase, care erau din bronz şi bronz aurit, pe avers era monograma reginei Maria şi pe revers anul 1917. Panglica era portocalie. Clasa I se purta în jurul gâtului.
Ordinul avea un număr nelimitat de membri şi a rămas neschimbat până în anul 1938, când panglica portocalie a primit câte o dungă din fir auriu pe margini. Acest Ordin şi Crucea „Meritul Sanitar“ – instituită în anul 1913 – au constituit, până în anul 1948, distincţiile specifice acordate personalului medical.
Crucea comemorativă a Războiului din 1916-1918 (foto jos - sursa capodopere.ro) a fost inspirată de distincţiile asemănătoare din Franţa şi Belgia. Prin Înaltul Decret Regal nr. 1744 din 8 iulie 1918 a fost instituită această Cruce comemorativă, pentru a răsplăti militarii şi civilii participanţi la Marele Război.
Crucea avea capetele terminate în vârf de săgeată, era confecţionată din metal gri-brun, cu dimensiunile de 40/60 mm. Pe avers, în centru, era cifrul încoronat al regelui Ferdinand I şi pe revers anii 1916/1918. Panglica era verde închis cu patru dungi de culoare albastru închis.
Pe panglică se prindeau transversal barete metalice inscripţionate cu numele localităţilor sau regiunilor unde au avut loc lupte importante. Iniţial au fost 11 barete: ARDEAL, CERNA, JIU, CARPAŢI, OITUZ, BUCUREŞTI, TURTUCAIA, DOBROGEA, MĂRĂŞTI, MĂRĂŞEŞTI, TÂRGU OCNA. După anul 1918 au fost adăugate baretele: DUNĂREA, 1918, 1919, SIBERIA, ITALIA, TRADIŢIE.
Militarii care participaseră la campania din 1919 în Ungaria primeau crucea cu anii modificaţi pe revers 1916-1919. În anul 1927 s-a adăugat bareta ITALIA, pentru ofiţerii şi gradele inferioare din Legiunea Română din Italia, şi bareta SIBERIA pentru cei care luptaseră în acea zonă.
Pe aceeaşi temă: