FOTO Cu ce se laudă judeţul Constanţa: de la marile realizări comuniste până la Ziua Izabellei
0Virale pe Internet sau locaţii bune de vizitat şi de găzduit vacanţele românilor? "Adevărul" trece astăzi în revistă subiectele care au făcut judeţul Constanţa să fie unic.
Dacă întrebi un tânăr din România ce se întâmplă la Constanţa îţi va răspunde simplu: Ziua Izabellei. Viralul care a luat pe nepregătite Facebook-ul din ţara noastră a pus comuna Cobadin pe hartă. Chiar dacă ecourile petrecerii închipuite au mai trecut, Constanţa are, din fericire, obiective mult mai interesante cu care se poate lăuda.
Energie atomică
Nu există în România altă Centrală Nucleară în afara celei de la Cernavodă. Unităţile care au fost construite în anii '80 produc astăzi peste 18% din consumul necesar de energie electrică al României. Marele avantaj al centralei este faptul că prin apropiere trece Dunărea şi apele fluviului sunt folosite pentru răcirea instalaţiilor.
Centrala Nucleară de la Cernavodă are două reactoare funcţionale. Unitatea 1 a fost dată în folosinţă în 1997, iar Unitatea 2 a fost conectată la sistemul energetic naţional în anul 2007. Dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 a fost mult întârziată de lipsa investitorilor. Acestea vor fi puse în funcţiune cel mai devreme în anul 2016.
Magistrala Albastră
Canalul Dunăre - Marea Neagră este proiectul care a luat multe vieţi, dar care acum uşurează tranzitul de mărfuri spre şi dinspre mare. Construcţia a împlinit 30 ani de la inaugurare.
Canalul este cea mai mare lucrare de infrastructură din România. Chiriac Avădanei a povestit pentru Adevărul momentele care au dus la deciziile de construire ale canalului.
„Am primit din partea inginerului Marin Măroiu, ministrul adjunct al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, sarcina să mă deplasez la Mangalia, cu trenul. Acolo, şeful staţiei CFR urma să îmi comunice ce am de făcut în continuare“, îşi începe povestea Chiriac Avădanei, cel care a proiectat Magistrala Albastră. Era într-o duminică, pe 8 iulie. La ora 21.00 a urcat în vagonul ministerial ataşat acceleratului de Mangalia. Doar el şi inginerul Traian Udrescu de la Institutul de Studii şi Proiectări Hidro-Energetice.
Foto
Foto
„Am ajuns la Mangalia când răsărea soarele“, îşi aminteşte Chiriac Avădanei. La Mangalia, au luat legătura cu şeful staţiei, care le-a zis să ia un taxi şi să meargă la Neptun. „Acolo am fost duşi la cazinou. Am ajuns pe la ora 8.00. Am intrat într-o sală unde erau primiţi cei care ar fi urmat să se întâlnească cu Ceauşescu“, continuă inginerul. În sală au intrat tovarăşi de frunte ai Partidului Comunist Român şi din conducerea de stat. Erau acolo reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Transporturilor, de la Energie Electrică. La ora 9.00, a intrat în sală Nicolae Ceauşescu, însoţit de Vasile Vâlcu, prim-secretar al judeţului Constanţa, şi Emil Drăgănescu, viceprim-ministrul de atunci al României.
Canalul are o lungime de peste 64 kilometri şi o adâncime de 7 metri. Capacitatea anuală de transport ajunge la 100 milioane de tone, iar el este folosit în special de barje, dar şi de navele cu turişti care pleacă din Germania şi ajung la Marea Neagră.
Staţiunile de la Marea Neagră
Nu puteam să încheiem lista obiectivelor unice din România situate în judeţul Constanţa fără a aminti de Litoralul românesc. De la Vadu la Vama Veche sunt 19 localităţi şi staţiuni balneoclimaterice gata să-şi primească turiştii începând cu luna mai a ficărui an. În vârful de sezon, cifrele oficiale arată că la mare vin peste 200.000 turişti într-o singură zi. Cei mai mulţi merg la Mamaia şi Costineşti, dar Vama Veche are farmecul ei aparte, iar zonele de nord precum Vadu şi Corbu au plaje virgine care atrag turiştii amatori de linişte.
Din 2015 litoralul românesc se va bucura o extindere cu 33 de hectare noi de plajă. Compania Apele Române a început încă din 2014 lucrările de extindere şi îndiguire a zonelor existente de plajă. Totul se face pe bani europeni, iar fondurile depăşesc 170 milioane euro.
Vă mai recomandăm:
Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră