FOTO Ce s-a făcut în Anul Centenar într-unul dintre cele mai mari cimitire ale eroilor din România: cârpeli printre cruci căzute şi mari investiţii promise în viitor
0Peste 5.000 de militari, dintre care 1.317 români, căzuţi în primul Război Mondial, sunt îngropaţi într-un sat din judeţul Constanţa. Cimitirul Internaţional de la Mircea Vodă, cu o istorie de aproape un secol, are parte în Anul Centenar doar de mici „retuşuri”, marile investiţii pentru reabilitarea lui lăsându-se aşteptate.
Oricine trece cu trenul din direcţia Cernavodă-Medgidia, vede, pe partea stângă, gara Mircea Vodă, iar acolo un mare cimitir al eroilor. Camarazi de arme sau inamici, 5.160 militari căzuţi în Primul Război Mondial, au fost îngropaţi în acest complex funerar care, după numărul eroilor înmormântaţi, este mai mare decât cel de la Mărăşeşti.
Lucrările de amenajare a Cimitirului Internaţional „Mircea cel Bătrân” din localitatea Mircea Vodă, judeţul Constanţa, au început în anul 1926. Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război” a reuşit finalizarea acestuia abia în 1941. În acest interval, pe o suprafaţă de 7.500 de metri pătraţi au fost aduse osemintele celor 5.160 de militari. Cimitirul, cel mai mare din Dobrogea, este printre puţinele care adăposteşte în acelaşi loc ostaşi care au luptat în tabere diferite: români, ruşi, germani, bulgari şi sârbi.
Eroi sărbătoriţi cu var şi beton
După ce în luna martie, reporterii „Adevărul” prezentau cât de rău arată acest loc, primăria comunei Mircea Vodă, cea care are în proprietate cimitirul, a reuşit să cureţe de buruieni mormintele, să ridice crucile căzute, să vopsească gardul şi să toarne o şapă de beton împrejurul capelei militare. Totul cu bani de la bugetul local.
În schimb, principala construcţie, Capela militară, continuă să se deterioreze datorită infiltraţiilor. La interior, pictura deja suferă din cauza igrasiei, iar pereţii prezintă fisuri.
„Acoperişul bisericii permite infiltrarea apei de ploaie şi astfel se distruge pictura interioară. La monumentul central, o parte din plăcile de marmură de pe monument s-au desprins, iar cele de pe trepte s-au crăpat sau umflat, varul cu care s-a zugrăvit la exterior biserica a fost de proastă calitate, acum existând importante porţiuni scorojite; zidul exterior s-a fisurat în mai multe locuri”, atrăgea atenţia cu câteva luni în urmă colonelul (r) Remus Macovei, preşedinte al Filialei Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Cu două zile înainte de momentul în care România sărbătoreşte 100 de ani de la Marea Unire, primarul George Ionaşcu vorbeşte de spre un proiect de reabilitare a cimitirului care se va realiza, probabil, anul viitor.
„Avem proiectul în lucru, sper ca în două luni să fie terminat. Am sesizat o mică anomalie: a fost dat un ordin al ministrului Culturii în anul 2015 care clasifica monumentul în categoria A, doar că în Monitorul Oficial a fost publicat la categoria B. Am sesizat greşeala şi s-a făcut îndreptarea erorii materiale. Aşteptăm să se deschidă o sursă de finanţare europeană şi vom depune proiectul. Dacă nu reuşim, o să încercăm să obţinem finanţare norvegiană”, declară edilul.
Conform proiectul, peste 2 milioane de euro ar fi necesari pentru restaurarea capelei, a picturii din interiorul acesteia, a soclului, pavimentului, afetelor de tun, astfel încât să poată fi introdus într-un circuit turistic.
100 de ani de uitare
„Acest cimitir, cu adevărat pus acum în valoare, aduce demnitate ţării noastre pentru că, în felul acesta noi arătăm că avem grijă de eroii de demult, care acum s-au înfrăţit. Sunt oameni care s-au luptat între ei şi care au ajuns acum să fie împreună”, scrie pe un afiş situat la intrarea în capelă. De altfel, acesta este şi singurul loc de unde poţi afla că eşti la intrarea în curtea unui monument istoric.
Complexul cimitirului, care cuprinde patru parcele unde sunt amplasate mormintele, două monumente, o capelă inaugurată în 1928 şi o clădire, a fost declarat în anul 2010 monument istoric clasa A. Capela, care a devenit biserică în anul 1933, este o construcţie în stil bizantin, cu trei cupole, una mai mare şi joasă în centru şi două mici, laterale. Pictura interioară a fost realizată în 1932. În perioada comunistă biserica a fost transformată în depozit de cereale.
Primarul George Ionaşcu recunoaşte că nici măcar oamenii din comună nu ştiu de existenţa şi importanţa acestui cimitir al eroilor. De altfel, „uitarea” este generalizată: preotul care slujeşte în capela militară spune că nimeni nu vine să le aprindă o lumânare acestor eroi.
20 de morminte greu de întreţinut
Şi la Eforie Sud, în cimitirul ortodox al localităţii sunt câteva morminte ale soldaţilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial. Deşi sunt doar vreo 15 morminte cu militari români şi 6 cu ostaşi ruşi, nimeni nu le mai îngrijeşte. Buruienile le-au acoperit, iar scrisul de pe cruci este aproape şters.
„Acolo este un grup funerar. Avem promisiuni că se va face ceva din partea celor care administrează cimitirul”, spune colonelul Remus Macovei.
Primarul oraşului Eforie, Robert Şerban, contactat de reporterii „Adevărul”, nu a făcut nici un fel de comentariu pe tema aceasta.
Mormintele soldaţilor din cimitirul Eforie (foto luna octombrie) Sursa: Remus Macovei
Pe aceeaşi temă: