FOTO Ascensiunea lui Nicuşor Constantinescu, „prim-secretarul de partid al Constanţei“ - posibilul conducător al Regiunii de Sud-Est
0Luând în calcul argumentele - de natură economică, demografică, turistică – este puţin probabil ca municipiul Constanţa, care este cel mai important oraş al zonei de Sud-Est, să nu fie desemnat capitala acesteia.
Regiunea de Sud-Est a ţării este formată din judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea. Doi baroni locali, ambii PSD, domină regiunea din punct de vedere politic: Nicuşor Constantinescu (Constanţa) şi Marian Oprişan (Vrancea).
Având argumentul situării centrale a Brăilei, la distanţă relativ egală de extreme, Guvernul s-a gândit să stabilească acest municipiu drept capitală a regiunii. Aşa apare în prima variantă de proiect al regionalizării. Niciunul dintre cei doi baroni nu ar avea astfel câştig de cauză, în detrimentul celuilalt.
Luând în calcul însă toate celelalte argumente - de natură economică, demografică, turistică – este puţin probabil ca municipiul Constanţa, care este cel mai important oraş al zonei de Sud-Est, să nu fie desemnat capitala acesteia.
În consecinţă, Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - supranumit „prim-secretar de partid al judeţului“ - are cele mai multe şanse să fie numit viitorul conducător al Regiunii de Sud-Est a României.
Drumul lui Nicuşor
Născut la 29 octombrie 1966, la Ploieşti, Nicuşor Daniel Constantinescu a absolvit în 1985 Liceul Mihai Viteazul din Băileşti-Dolj, aşezare din care provin actori ca Amza Pellea, Marcel Iureş, Dumitru Furdui sau managerul de fotbal Jean Pădureanu. A venit la Constanţa, unde a urmat Institutul de Marină Civilă. După Revoluţie a intrat direct în presă, cu Radu Mazăre, Sorin Strutinsky şi alţi prieteni care s-au pierdut pe parcurs.
Ei au fondat săptămânalul Contrast, devenit cotidianul Telegraf, extins la trustul de presă Telegraf - TV Neptun. Au intrat în distribuţia de presă, sector pe care au ajuns să-l controleze aproape în totalitate.
La mijlocul anilor `90 au devenit promotorii distracţiei pe plajă cu beach-baruri şi concerte, Copacabana fiind primul loc din Mamaia unde distracţia ţinea până noaptea târziu. Primarul de atunci a încercat să degajeze terenul ocupat fără autorizaţii, dar Nicuşor şi-a dovedit capacitatea de conducător de oşti. A mobilizat tot Conpress-ul (holdingul lor) şi a păzit plaja cu bâta în mână: „Pe aici nu se trece“.
După câteva dimineţi în care trupele de jandarmi şi ceata lui Nicuşor au stat gata-gata să se încaiere, primarul a cedat presiunii şi a ordonat jandarmilor să se retragă.
La fel s-a întâmplat şi cu chioşcurile de presă Conpress, amplasate pe domeniul public şi extinse fără autorizaţie. Deşi erau ameninţaţi întruna cu desfiinţarea reţelei Telegraf, Constantinescu & comp au plusat şi au mai înfiinţat o reţea de chioşcuri, Winston. Când a venit primăria cu macaraua să le ridice, Nicuşor - care a fost dintotdeauna un om solid - s-a încuiat într-unul dintre chioşcuri pentru a împiedica luarea acestuia.
Momentul-cheie
Lupta cu autorităţile ajunsese la cuţite, iar controalele Gărzii Financiare ameninţau să îi împingă în faliment. În 1996, Radu Mazăre făcuse deja primul pas spre politică şi acceptase oferta PD de a candida ca deputat. Un an mai târziu, el a demisionat din partidul care îi întinsese mâna pentru a-l scăpa de închisoare într-un proces de calomnie. Deşi era un deputat fantomatic, Mazăre şi-a dus mandatul la capăt. Însă pentru grupul lui de la Constanţa, postura de parlamentar nu era de ajuns.
Ideea genială a fost intrarea în forţă în administraţie. La alegerile locale din 2000, Radu Mazăre a candidat la primărie şi a câştigat, Nicuşor Constantinescu a candidat pentru un post de consilier local şi a câştigat. Reduta următoare a fost Consiliul Judeţean, unde Constantinescu a intrat lejer şi la a cărui preşedinţie s-a înscăunat confortabil.
Între timp, Miron Mitrea le dăduse filiala PSD de la Constanţa pe mână. Cu priza lor la public şi cu suportul electoral al maselor PSD, nimic nu a mai stat în calea lui Mazăre & Constantinescu.
Cu politică socială accentuată pentru categoriile defavorizate, ei şi-au asigurat pătura de vot cea mai fidelă şi conştiincioasă: bătrânii. Nici măcar episodul jenant din octombrie 2008, când Nicuşor a adormit la volanul Jeep-ului cu motorul pornit, în intersecţia de la Capitol, nu le-a clătinat dominaţia.
Bogăţia unui preşedinte de judeţ
În ultima declaraţie de avere din 2012 sunt trecute terenuri şi imobile în Constanţa, Mila 23 – Tulcea, Bucureşti, Voluntari – Ilfov şi Piatra Neamţ - de unde este soţia lui. A mai declarat un depozit bancar de 987.000 lei şi un cont de 5.558 lei. Mai are maşini, o şalupă şi obiecte de valoare a căror valoare notează că nu le poate estima.
Are venitul anual de 47.988 lei ca preşedinte CJ, soţia mai ia 9.768 lei ca angajată la On Plonge SRL, plus alocaţiile copiilor de 1.008 lei. Nicuşor Constantinescu este prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene PSD Constanţa.
Este asociat la Xenoti SRL, Conpress Group, Royal Distribution Services, SIF Transilvania, Sigma Trading, Ideea Contrast, Comtext şi Oltenia. Conduce consiliile de administraţie ale cluburilor locale de handbal şi rugby, precum şi în alte comitete şi asociaţii de dezvoltare comunitară.
Nicuşor Constantinescu este căsătorit cu Codruţa, are doi copii - Smaranda şi Ştefan Nicolae. Citatul său favorit aparţine lui Edmund Burke, părintele conservatorismului modern: „Singurul lucru necesar pentru triumful răului este ca oamenii buni să nu facă nimic“.