Cum s-au nenorocit plajele pescăreşti de la Marea Neagră. Modul în care instituţiile statului român devin cel mai mare duşman al fondurilor europene
0De aproape 10 ani, zonele de litoral folosite tradiţional de pescari au fost în vizorul autorităţilor române care au dorit implementarea unor proiecte europene pentru dezvoltarea lor. Doar că, în realitate, nu s-a făcut nimic.
În anul 2011, 12 porţiuni de plajă din zone cunoscute ca fiind tradiţional pescăreşti (Agigea, Eforie, Costineşti, 23 August, Tuzla, Vama Veche) erau trecute, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, de la Ministerul Pădurilor şi Apelor – Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) în administrarea Ministerului Agriculturii – Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA).
Motivul transmiterii acestor plaje a fost „realizarea de urgenţă a infrastructurii de pescuit la Marea Neagră, a punctelor de debarcare, a punctelor de acostare în urma asumării de către România a prevederilor capitolului 8 din programul operaţional de Pescuit 2007-2013”. Cu alte cuvinte, ANPA trebuia să atragă bani europeni pentru a face în aceste zone mici porturi şi aşezări pescăreşti care să devină şi puncte de atracţie turistică.
După 8 ani, tot prin ordonanţă de urgenţă, aceleaşi plaje trec de la ANPA înapoi la ABADL. În tot acest timp, niciun proiect cu finanţare europeană nu a fost implementat în acele zone, iar lipsa unei înţelegeri între cele două instituţii ale statului ar putea duce la blocarea unor lucrări de reducere a eroziunii costiere, finanţate de UE.
ANPA dă vina pe ABADL pentru 8 ani pierduţi
Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură spune că în anul 2012 (la un an de la OG 100/2011) ABADL transferă dreptul de folosinţă celor 12 plaje către ANPA, dar nu şi dreptul de administrare, „deşi ordonanţa prevedea acest lucru”.
„Pentru a desfăşura proiecte în condiţii legale, ANPA trebuia să devină pe deplin administratorul acelor suprafeţe de teren, să primească acele bunuri cu număr în inventarul centralizat aprobat prin HG 1.705/2006. Fără aceşti paşi obligatorii, ANPA nu a putut demara proiecte, nu a putut înscrie în cadastru şi cartea funciară terenurile şi dreptul de administrare, nu a putut face studii tehnice, solicita autorizaţii de construire şi nu a putut accesa fonduri UE”, spun reprezentanţii Agenţiei de Pescuit.
Abia în anul 2018 se transferă dreptul de administrare de la Ministerul Apelor şi pădurilor (ABADL) către Ministerul Agriculturii (ANPA), însă totul este tardiv deoarece în anul următor statul decide ca cele 12 plaje să fie date înapoi Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.
La loc comanda
În 2019 se transferă dreptul de administrare de la ANPA către ABADL a celor 12 plaje care sunt incluse în proiectului de investiţii „Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)”, pentru care ABDL a primit peste 3,4 miliarde de lei prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.
În conformitate cu prevederile articolului 2 al OUG 20/29.03.2019, predarea-primirea acestor terenuri se face pe baza de Protocol, încheiat între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi Administraţia Naţională Apele Române prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, în termen de 30 de zile de la dată intrării în vigoare a prezenţei Ordonanţe de Urgenţă.
ABADL transmite mai multe adrese către ANPA prin care solicită semnarea protocolului, şi, deşi a trecut mai bine de un an, acest lucru nu s-a întâmplat deoarece Agenţia de Pescuit vrea plajele înapoi după ce ABADL reface zona costieră.
„ANPA a retrimis Protocolul, prin e-mail, modificând un articol, în sensul impunerii condiţiei de a reprimi în administrare aceste terenuri, după finalizarea proiectului de reconstrucţie costieră, amendamente ce nu sunt conforme cu textul ordonanţei”, explică reprezentanţii ABADL.
În schimb, cei de la ANPA spun că a fost numită o comisie care să se ocupe de acest transfer, o comisie care a făcut o variantă de protocol de predare-preluare „cu amendamente prin care dorea ca ABADL să pună la dispoziţia pescarilor suprafeţele pentru care proiectul de reabilitare a zonelor costiere a fost finalizat şi să demareze împreună cu ANPA acţiuni prin care ANPA să poată din punct de vedere legal să-şi îndeplinească obligaţiile luate de România la capitolul 8 – Pescuit”.
Proiectul privind „Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)”, în valoare totală de 3,4 miliarde lei, are o durată de realizare a investiţiei de 36 de luni şi este împărţit în două etape. În prima etapă, cu o valoare de peste 1 miliard de lei, se vor realiza lucrări în zonele Stăvilare (Edighiol, Periboina), Mamaia, Tomis, Agigea şi Eforie.
În cea de-a doua etapă vor fi efectuate lucrări în zonele Costineşti, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn şi zona 2 Mai.
Pe aceeaşi temă:
Ce se întâmplă cu faleza din Costineşti. Imagini cu starea ei de degradare