Cum poţi vota la alegerile locale dacă nu ai domiciliu în oraşul în care locuieşti
0Peste 6 luni, românii vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege primarii, consilierii locali şi consilierii judeţeni. Sunt alegerile cele mai importante pentru comunitate, pentru că îi determină soarta pentru următorii 4 ani, la care nimeni nu poate vota prin corespondenţă sau la secţii din afara localităţii de domiciliu, precum la celelalte alegeri.
Votanţii care vor să aibă un cuvânt de spus în mersul comunităţii lor (indiferent dacă-s mulţumiţi sau nemulţumiţi de starea localităţii sale) trebuie să aibă toate documentele în regulă cu cel puţin două luni înainte de scrutin, pentru a se asigura că nu vor întâmpina greutăţi în exercitarea dreptului la vot. De data aceasta, diaspora nu va mai avea un cuvânt de spus în alegerea demnitarilor care vor conduce timp de 4 ani.
La urnele de la alegerile locale, unde vor fi desemnaţi primarii şi consilierii locali pentru următorii 4 ani, sunt primiţi doar votanţii care au act doveditor că locuiesc în acea localitate.
În această categorie intră şi flotanţii, care au reşedinţa (domiciliul temporar) într-o localitate, dar au domiciliul în altă localitate. Cu alte cuvinte, flotanţii vor vota acolo unde le spune adresa actuală din actul de identitate.
Bine de ştiut, votanţii care vor să evite cozile din timpul anului de la Evidenţa Populaţiei au la dispoziţie posibilitatea preschimbării actului de identitate în acel weekend, printr-un program special care facilitează accesul la vot.
Sunt două acte care reglementează cum decurge procesul electoral, de unde votanţii, candidaţii şi membrii comisiilor de votare se pot informa: Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice şi Ghidul alegătorului pentru alegerile locale.
Sunt două motive pentru care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu a tipărit încă „Ghidul alegătorului pentru alegerile locale din 2020“. Motivele: nu se cunosc nici data, nici modalitatea alegerii primarilor.
Cel mai probabil alegerile locale vor avea loc în prima jumătate a lunii iunie (7 sau 14 iunie 2020).
Vehiculată este data de 7 iunie 2020, dar nu este încă stabilită oficial, termenul de anunţare fiind de 75 zile înainte de scrutin – după cum au declarat pentru „Adevărul“ experţi de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
În plus, AEP se aşteaptă la modificări legislative privind alegerea primarilor (într-un tur sau două). Principiile procesului electoral rămân, în mare, aceleaşi, conform Ghidului din 2016.
Din „Ghidul alegătorului pentru alegerile locale“ întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă lipseşte cuvântul „flotant“, astfel că acei cetăţeni aflaţi în această situaţie (atât de mulţi) trebuie să caute prevederile legale privind drepturile pe care i le dă reşedinţa (domiciliul temporar) într-o localitate.
„Nici cuvântul <buletin> nu mai apare în lege, dar tot este folosit de populaţie. Noi, funcţionarii, spunem doar <act de identitate>“, explică Ion Constantin, şeful Evidenţei Populaţiei Constanţa.
Flotanţii pot solicita primarului înscrierea în Registrul Electoral cel târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului.
Totuşi, pot vota pe listele suplimentare şi cetățenii care și-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, dar nu au solicitat primarului, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.
În acest Registru Electoral sunt înscrişi automat votanţii care împlinesc 18 ani.
Este mai delicată situaţia celor care locuiesc în sate care nu sunt destul de populate pentru a avea secţie de votare.
Expertul electoral Andrei Şeitan atrage atenţia că oamenii renunţă la a mai vota pentru că secţia de votare cea mai apropiată se află la kilometri distanţă, iar ei nu se mai deplasează până acolo şi nici nu-s destul de bolnavi ca să solicite urna mobilă. O astfel de situaţie se întâlneşte la Piatra, un sat care aparţine de comuna Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa
Ce mai prevede Legea nr. 115/2015 care reglementează procesul electoral:
Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.
Primarii asigură condiţiile necesare consultării de către alegători a Registrului electoral la sediul primăriei.
Ca să aflaţi secţia la care sunteţi arondaţi, accesați registrulelectoral.ro și introduceți datele personale pentru a afla secția la care ați fost arondat și adresa acesteia.
În afară de lista electorală suplimentară, există şi lista complementară, unde sunt trecuţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista. Listele electorale complementare se întocmesc şi se actualizează de primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
Pe aceeaşi temă:
Cum se poate fura la alegeri: „Încercau să mă convingă că ăsta este modul în care se procedează“