Centrala de la Cernavodă, sigură în caz de cutremur
0Ca urmare a incidentelor petrecute în Japonia, conducerea Nuclearelectrica linişteşte populaţia din România cu privire la posibilitatea repetării situaţiei şi cu centrala de la Cernavodă.
Informaţiile disponibile până acum sunt premature oricărei analize şi concluzii, inclusiv compararea acestei situaţii cu centrala CNE Cernavodă sau alte centrale nucleare din Europa.
Centrala nucleară de la Cernavodă rezistă la seisme de până la 8 grade pe scara Richter
„Asigurăm comunităţile apropiate amplasamentului CNE Cernavodă că nu există motive de îngrijorare asupra comportării instalaţiilor nucleare de la CNE Cernavodă în situaţia unor evenimente externe ce ar putea avea loc, cu efecte asupra amplasamentului CNE Cernavodă“, a declarat Pompiliu Budulan, directorul general SN Nuclearelectrica SA.
„Centrala nucleară de la Cernavodă, care furnizează 20% din energia electrică în România, este o centrală robusta de tip CANDU 6, care utilizează combustibil nuclear uraniu natural, neîmbogăţit, iar răcirea se face cu apă grea în circuit închis, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala de la Fukushima Daiichi, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în reactor“, se arată în informarea dată astăzi publicităţii de către conducerea SN Nuclearelectrica.
Amplasament sigur
CNE Cernavodă, spun reprezentanţii instituţiei, este proiectată împotriva efectelor unui cutremur, în baza unor studii autorizate elaborate de Centrul de Fizica Pământului, care au luat în considerare în mod conservativ istoria întregii regiuni, incluzând şi zonele seismice cele mai apropiate: zona Vrancea şi zona Sabla (munţii Balcani).
Studiile au arătat ca istoric, în cele două focare seismice aflate la peste 100 de kilometri de amplasament, nu a avut loc niciodată un cutremur mai mare de gradul 7,5 şi, în acest context, proiectul CNE Cernavodă a luat în calcul un cutremur maxim posibil de gradul 8 la Cernavodă denumit Cutremur Baza de Proiect (DBE).
De asemenea, efectul secundar care a reprezentat un contributor major în cazul Fukushima, valul tsunami, poate fi complet eliminat la CNE Cernavodă deoarece proiectul centralei a luat în considerare inundaţiile externe ca risc credibil pentru amplasamentul centralei.
Studiile au demonstrat că incinta CNE este realizată la o cotă superioară de 15,8 faţă de nivelul Mării Negre şi cu 2 metri faţă de nivelul maxim teoretic al apelor Dunării cu revenire o dată la 10.000 de ani.
CNE Cernavodă este pregătită
În cazul apariţiei unui cutremur în zona Dobrogea, soluţiile de proiectare ale centralei asigură că toate structurile şi sistemele de securitate sunt proiectate să îşi menţină integritatea şi să asigure funcţiile de securitate (oprire şi răcire reactor, containerizarea radioactivităţii), răcirea reactorului de la Cernavodă, în prima fază după pierderea surselor de răcire normale, poate fi realizată fără a fi necesară vreo sursă de energie electrică, prin circulaţia naturală a apei (termosifonare) în circuitul primar (reactor) şi din rezervorul de stropire în generatorii de abur din circuitul secundar.
Operarea centralei în caz de cutremur se face din Camera de comandă secundară (SCA), o structură special proiectată şi construită pentru această situaţie.
„În consecinţă, putem spune că, până în acest moment, din evenimentele de la Fukushima din Japonia nu se pot formula acţiuni imediate de implementat la CNE Cernavodă. Totuşi, au fost iniţiate activităţi de verificare preventivă suplimentară a prevederilor existente“, a declarat ofiţerul de presă al SN Nuclearelectrica, Valentina Dinu.
Reprezentanţii CNE Cernavodă urmăresc evoluţia evenimentelor internaţionale printr-o comunicare continuă cu organizaţiile din domeniul nuclear, astfel încât, atunci când vor fi înţelese cu exactitate cauzele şi implicaţiile evenimentelor de la Fukushima, să poată prelua toate lecţiile de îmbunătăţire a securităţii nucleare la CNE Cernavodă.