Ce s-a ales din Palatul Copiilor din Constanța, complexul construit de pionieri

Palatul Copiilor din Constanța, fosta Casă a Pionierilor sau Parc al Pionierilor, a ajuns o ruină. Bugetul insuficient primit de la stat a dus la abandonarea oricăror investiții. Autoritățile caută soluții pentru salvarea bazei sportive și deschiderea către comunitate. 

Palatul Copiilor din Constanța, locul unde s-a antrenat Răzvan Florea, sportivul care a făcut istorie pentru natația românească, obținând medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, a ajuns o ruină. În afară de construcția principală, acolo unde copiii pot lua cursuri gratuite de muzică, de ceramică, de desen, de teatru, de balet, de navomodelaj, totul pare abandonat.

Mare parte din suma primită de la bugetul de stat anual, în valoare de 4.485.918 lei, se duce pentru salarii, respectiv 3.643.021 lei. Ce rămâne reprezintă banii care pot fi arondați investițiilor.

Bugetul este insuficient pentru lucrări de renovare

Bugetul este destinat atât Palatului Copiilor Constanța, cât și structurilor din subordine, respectiv Medgidia, Năvodari, Hârșova, Club Sportiv Școlar, spune directoarea Palatului Copiilor, Roxana Mitan.

„Din păcate, bugetul primit pentru investiţii este insuficient, astfel lucrările de reabilitare sau întreţinere au fost prioritizate în funcţie de nevoi. Am considerat o necesitate asigurarea celor mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor cu copiii. În ultimii ani au fost realizate lucrări de reabilitare parţială a instalaţiei electrice şi de termoficare, vechi de 50 de ani, reabilitarea termică a clădirii principale în care funcţionează Palatul Copiilor, diverse reparaţii pentru buna desfăşurare a activităţii bazinului de înot, dotarea sălii de forţă, reabilitarea şi dotarea parţială a sălii de spectacole, asfaltarea aleilor de acces“, spune Roxana Mitan. Sera Palatului Copiilor Constanţa a fost reabilitată complet cu ajutorul unui ONG.

Doi muncitori îngrijesc 7.000 mp de spațiu verde

O altă problemă este deficitul de personal. Astfel, dă ea exemplu, doar două norme de muncitori sunt prevăzute în statul de funcţii pentru întreţinerea spaţiilor verzi, adică a unei suprafețe de aproximativ 7.000 metri pătrați. „Noi ne ocupăm cu de toate: cu o zugrăveală, cu o mică gletuire, cu curățenia. Vă dați seama că iarba era mare. De benzină ne mai dau câte 50 de lei pe săptămână“, spune unul dintre muncitori. Tot ei au peticit gardul de sârmă pentru ca maidanezii să nu mai poată intra în curtea palatului.

Priveliștea dincolo de aleea principală a Palatului Copiilor este jalnică: terenurile unde altădată se organizau meciuri de baschet și handbal sunt degradate aproape în totalitate. Doar lupta zilnică a muncitorilor, dar și a profesorului de sport cu vegetația a făcut ca terenul de fotbal prevăzut cu tribune să nu aibă aceeași soartă.

Teatrul de vară, năpădit de buruieni

Din fostul Teatru de vară se mai zăresc doar scena și câteva scaune. Zona a fost curățată anul trecut, aici urmând să aibă loc festivitățile de deschidere ale anului școlar, însă legislația nu a permis adunarea laolaltă a unui mare de elevi, profesori, cadre didactice și oficialități. De atunci, nimeni nu s-a mai îngrijit de ea. Una dintre sălile de sport este ocupată de saltelele pregătite din luna februarie pentru refugiații ucraineni, care n-au fost folosite niciodată, iar bazinul de înot nu are apă în el.

Însă, de cum începe școala, Palatul Copiilor prinde viață. Mii de elevi vin aici pentru a învăța să picteze, să danseze, să cânte sau să înoate, toate activitățile fiind gratuite. Acum, se lucrează la pregătirea sălilor unde se desfășoară toate aceste activități. Construcția poartă încă amprenta comunistă, dar este înviorată, pe alocuri, de realizările copiilor, expuse pe pereți la loc de cinste. Printre ele, imagini cu pionierii de altădată.

Se caută o cale pentru a salva baza sportivă

Palatul Copiilor și terenul aferent, în suprafață de aproape zece hectare, fac parte din domeniul public al statului, fiind motivul pentru care autoritățile locale și centrale caută o modalitate de a salva atât baza materială, cât și cea sportivă, pentru ca toți constănțenii să se bucure de ele, iar spațiul verde să devină parc public.

Ionuț Rusu, viceprimarul Constanței, a declarat pentru „Adevărul“ că s-au făcut mai mulți pași în această direcție.

„Cu toții vrem să scoatem din mizerie Palatul Copiilor. Însă, din cauza Legii învățământului, palatul nu poate fi dat nici măcar în administrarea noastră și atunci am încercat să găsim o modalitate prin care să ducem la bun sfârșit proiectul. Legea este în dezbatere publică, însă până când se va modifica legislația, am încercat prin alte căi“, explică viceprimarul.

Rusu arată că a fost la București și a avut o discuție împreună cu mai mulți factori de decizie. „Am propus să semnăm un protocol de colaborare: noi să investim în renovarea tuturor terenurilor și a sălilor de sport, iar aici să se poată antrena sportivii Clubului sportiv municipal, în afara orelor de curs ale Palatului Copiilor, iar de spațiul verde să se bucure constănțenii. Însă, reprezentanții Ministerului Educației au venit cu o altă idee: fiecare obiectiv să aibă propriul lui proiect și pare logic. Urmează ca în câteva săptămâni după începere școlii cei din Minister să prezinte proiectul ministrului ca să să ne asigurăm că este o soluție legală, urmând să semnăm acordul și apoi să trecem propunerea prin Consiliul local“, precizează Ionuț Rusu.

Viceprimarul spune că banii pentru renovări pot veni atât din bugetul local, cât și din alte surse, cum ar fi de la Compania Națională de Investiții sau fonduri europene.

Palat construit din colecta de maculatură, sticle și plante medicinale

Palatul Copiilor Constanţa funcționează din anul 1953, într-o clădire din Gara veche. Doi ani mai târziu, numărul cercurilor a ajuns la șapte și s-a conturat din ce în ce mai clar ideea amenajării unui spațiu mai mare unde să se desfășoare activități extrașcolare.

Astfel, între 1960 şi 1967, Casa Pionierilor s-a mutat pe Bulevardul Ferdinand, iar numărul cercurilor s-a dublat. La iniţiativa profesorului Mareş Toma, care era preşedintele Consiliului Judeţean al Organizaţiei Pionierilor, s-a pus piatra de temelie a sediului Parcului Pionierilor.

În anul 1968 s-a finalizat construcţia actualului sediu, pe un teren viran, năpădit de buruienile şi mâlul Lacului Tăbăcărie. Complexul multifuncţional rezultat a fost rodul efortului şi contribuţiei colective exclusive a copiilor şi părinţilor lor. O mare parte din fonduri a provenit din colecta elevilor de maculatură, sticle, borcane, plante medicinale sau din campanii de muncă patriotică.

Iniţial, unitatea a funcţionat cu secţii artistice, ştiinţifice şi tehnice, ulterior înfiinţându-se şi secţiile sportive. În anul 1973 s-a dat în funcţiune piscina acoperită, cu șase culoare, care avea și tribună pentru spectatori, vestiare, sală de forţă şi toate celelalte facilităţi necesare asigurării bunului mers al activităţii secţiei de înot, înfiinţată cu această ocazie.

Denumirea de Casa Pionierilor s-a păstrat până în anul 1989, când instituția a devenit Clubul Copiilor și Elevilor, iar din 1993 a devenit Palatul Copiilor.