Ce este acela un Quadriburgium și unde se găsește. Trecem pe lângă el în fiecare zi
0Poate vi s-a întâmplat, în momentul în care căutați o adresă nouă, în afara orașului, pe hărțile din aplicația telefonului să vă indice că respectiva adresă se află în apropierea unui quadriburgium, mai ales dacă sunteți în vecinătatea unei așezări antice.
Quadriburgium este numele pe care arheologii îl dau fortificațiilor romane, cu rol de apărare a fostelor mari cetăți antice. Practic erau niște avanposturi făcute la mică distanță de așezările cele mai importante sau în proximitatea drumurilor imperiale, pentru a le apăra de invadatori.
Multe dintre acestea, scoase la lumină de către arheologi, sunt spectaculoase și pot fi vizitate gratis.
În Dobrogea, există multe astfel de fortificații militare romane, iar cinci dintre ele chiar sunt semnalate pe Google Maps, așa că pot fi găsite cu ușurință: lângă Ovidiu, lângă Valu lui Traian (în județul Constanța), Rachelu, Peceneaga și Tașlâc (județul Tulcea).
Cel mai important este cel de la Ovidiu care face parte din apărarea fostei cetăți Tomis. Este situat pe malul vestic al lacului Siutghiol, cândva golf al Mării Negre și datează din urmă cu 1.500 de ani.
Istoria sa a fost tratată de autorul constănțean Cristian Cealera într-unul dintre volumele seriei “Poveștile Marii Negre”.
“Fortificaţia “de tip quadriburgium” are 69 de metri lungime şi o lăţime de 53, patru turnuri impozante şi ziduri de incintă groase de aproximativ 2 metri. Datează din epoca romano-bizantină (sec.IV-VI d.H) iar arheologii care au cercetat-o au concluzionat că era un avanpost în defensivă nordică a Tomisului. Rolul său era unul extrem de important şi anume, ea apăra sursa de apă de la actuala Cişmea, de unde în urmă cu un mileniu şi jumătate se aproviziona, prin apeducte subterane, şi marele oraş antic”, scrie Cristian Cealera.
Fortificații similare în Drobrogea
În Dobrogea, arată autorul, mai sunt fortificaţii similare, dar de dimensiuni mai mici: la Palazu Mare (dimensiuni 15-25 de metri) şi la Topraichioi (14-38 de metri, pe malul lacului, pe drumul DN22 spre Tulcea), ambele datând din aceleaşi veacuri IV-VI.
„O teorie interesantă este aceea că fortificaţia de la Ovidiu făcea parte la un moment dat dintr-un limes (frontieră) pontic, pe malul Mării Negre fiind descoperite mai multe astfel de obiective militare. Timp de aproape 200 de ani, castrul de la Ovidiu a vegheat golful Siutghiol şi drumul spre Tomis, pentru a-şi înceta existenţa în veacul al VI-lea, în urma unei distrugeri violente, provocată de migratori. Situl arheologic de la Ovidiu are o suprafaţă impresionantă de 8.000 de metri pătraţi. Au fost descoperite vestigii arheologice din perioada VI-ÎI î.H (ceramică greacă şi autohtonă, dar şi din epoca medieval timpurie (sec.X-XI, fragmente ceramice) când nu putem vorbi însă de locuire propriu-zisă, ci poate doar de una sporadică”, scrie Cristian Cealera, în “Poveștile Mării Negre”.