Castelanii de la malul Mării Negre
0Bulgarii atrag sute de mii de turişti anual cu un castel care a aparţinut României. Cel de la Constanţa stă mărturie a unor vremuri de mult apuse. Castelul Reginei Maria de la Balcic, reşedinţa de vară a soţiei regelui Ferdinand, şi vila Şuţu din zona peninsulară a Constanţei ar fi putut fi punct de atracţie turistică.
În staţiunea Balcic din Bulgaria atracţia este castelul reginei Maria, reşedinţa de vară a soţiei regelui Ferdinand. În perioada 1913 - 1940, oraşul care acum este una dintre atracţiile Bulgariei, a aparţinut României. Teritoriul a fost pierdut în anul 1940, în perioada celui de-al doilea război mondial, când Cadrilaterul a trecut în componenţa ţării de la sud de Dunăre.
Pe Aleea Secolelor
„Cuibul liniştit“, aşa cum i se mai spunea acestui loc unde regina îşi găsea tihna, este o construcţie modestă care coboară spre mare, fiind înconjurată de o superbă grădină cu peste 2.000 de specii de plante. Castelul e simplu şi contrastează cu reşedinţele somptuoase de la Sinaia. Pereţii sunt văruiţi în alb, uşile sunt realizate din lemn masiv, iar acoperişul este din ţiglă roşie. În faţa castelului, tronul reginei realizat din marmură pare încremenit de timp. O alee formată din 20 de pietre de moară este atracţia grădinii şi a castelului.
Aleea a fost botezată de regina Maria „Aleea Secolelor“. Prin testament, ea a spus ca la fiecare secol să se mai adauge o piatră. Tot aici este mormântul Reginei. Prin testament, ea a cerut ca inima să-i fie dusă în grădina de la Balcic. Ulterior, inima i-a fost adusă în ţară.
Este un loc inedit pe care orice turist care vine să se relaxeze la Marea Neagră trebuie să-l vadă, chiar dacă este la trei ore depărtare de graniţă.
Castel sub lacăt la Constanţa
Chiar dacă arată ca o ruină, vila Şuţu din Constanţa merită vizitată de turişti, fiind unul dintre simbolurile oraşului. Situată lângă portul Tomis, clădirea încântă prin designul său unic. Vila a fost ridicată în anul 1889, după planurile arhitectului Grigore Cerchez.
Cel care a comandat-o a fost Mihail C. Şutzu (1841 - 1933), unul dintre cei mai importanţi numismaţi şi metrologi ai epocii. Şuţu era descendentul unei familii strălucite: străbunicul său, Mihail Şuţu, a fost domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei, iar tatăl său, Constantin Şuţu, a fost ministru de finanţe, în timpul domniei lui Alexandru D. Ghica.
În stilul palatelor arăbeşti
Construcţia s-a ridicat pe o suprafaţă totală de 421,50 mp, cu înălţimea de 12 metri şi era amplasată pe strada Mării, o străduţă care şi la acest moment nu are mai mult de zece case. Vila este înconjurată de un gard din piatră înalt, iar arhitectul a clădit-o şi decorat-o în stilul palatelor arăbeşti.
Construcţia are o terasă exterioară, colonade pe care se sprijină acoperişul, plafoanele zugrăvite policrome, iar interiorul este „căptuşit“ cu lemn.
Vila a fost rechiziţionată după primul Război Mondial. De-a lugul timpului aici a funcţionat consulatului Ceh şi Curtea de Apel din Constanţa. La acest moment vila este încuiată, însă merită vizitată de turişti.
Vila a intrat pe lista de revendicări, făcute în 2006, de Alexadra Şuţu (90 de ani), din Milano, singura descendentă a familiei Şuţu.