Când au apărut clopotele în tradiţia Bisericii. „Sunt glasul Domnului care ne cheamă la rugăciune“
0Sunetul clopotului reprezintă, în tradiţia Bisericii, chemarea la rugăciune a credincioşilor. El anunţă începutul sau momentele importante ale unei slujbe religioase, dar şi vestea că o persoană a trecut la cele veşnice. Clopotul este utilizat şi pentru alarmarea populaţiei în cazul unor calamităţi.
„Clopotele reprezintă glasul Domnului care ne cheamă să ne adunăm în binecuvântarea şi iubirea lui Dumnezeu. Acestea sunt glasul Domnului care ne cheamă la rugăciune şi au rostul de a ne ţine în stare de veghe, de trezvie. Ele combat lenevirea duhovnicească pentru că atunci când auzim glasul clopotului, care ne cheamă la rugăciune, este glasul lui Dumnezeu care ne arată că este prezent şi, în acelaşi timp, că doreşte să răspundem chemării iubirii Lui cu iubirea noastră arătată prin fapte bune şi rugăciune”, a spus Patriarhul Daniel după sfinţirea celor 6 clopote ale Catedralei Naţionale, la începutul lunii septembrie.
Introducerea lor în viaţa bisericească are loc pe la începutul secolului al VII-lea şi este atribuită episcopului roman Sabinian. Procesul de generalizare a utilizării acestora durează până prin secolul al VIII-lea în Apusul Europei şi până prin cel de al IX-lea în Răsărit, coexistând până-n zilele noastre cu procedeul mai vechi al vestirii slujbelor şi prin baterea toacei.
Cele mai vechi clopote funcţionale în ţara noastră, datează din secolul al XIV-lea şi se păstrează la bisericile de la Sântana Nirajului, Şeica Mare şi Cotmeana.
„Clopotele se execută, în general, din bronz, prin turnare în tipare corespunzătoare şi sunt aproape întotdeauna piriforme sau asemănătoare unor pocale aşezate cu gura în jos. Dacă forma lor este oarecum stereotipă, mărimea şi greutatea acestora sunt extrem de variabile, mergând de la câteva kilograme până la mii, zeci de mii şi chiar sute de mii de kilograme”, se arată într-o prezentare pe site-ul mănăstirii Putna.
Cel mai mare clopot din lume care există la ora actuală este „Clopotul Ţarului”, turnat între anii 1733-1735. A fost comandat de împărăteasa Ana, nepoata lui Petru cel Mare. Clopotul are o greutate de 216 tone, o înălţime de 6,14 metri şi un diametru de 6,60 metri.
Clopotul Ţarului - FOTO wikipedia
„Clopotul Ţarului” a fost turnat în bronz de către căpitanii Ivan Motorin şi fiul său, Mihail. „În anul 1737, un incendiu devastator a pustiit Moscova. Clopotul, aflat în groapa de turnare, a suferit o încălzire şi o răcire neuniformă, care i-a produs numeroase crăpături, până când s a desprins din el o bucată mare, de 11,5 tone”, scrie doxologia.ro.
Cel mai mare clopot din lume a fost scos din groapă în anul 1836 şi folosit pe post de capelă pentru o perioadă. Acum este unul dintre principalele puncte de atracţie turistică din Kremlin, Moscova.
Legendele locale spun că în Ziua Judecăţii, acesta va fi reparat în mod miraculos şi înălţat la cer, şi atunci va suna pentru prima dată.
Tot în Rusia se află şi cel mai mare clopot funcţional din lume, numit „Ţarski”, situat în clopotniţa Lavrei Sfântului Serghie din oraşul Serghiev Posad. Cântăreşte aproape 72 de tone şi a fost turnat în anul 2004 la uzina „Ligacev” din Moscova.
Pe aceeaşi temă: