BIROCRAŢIE Viaţă de întreprinzător în România: „Aici se plăteşte impozitul pe ştampilă“

O analiză critică a mediului de afaceri a fost făcută la Constanţa de principalii jucători ai pieţei: antreprenori, bancheri şi consultanţi financiari. Cum te poţi descurca în jungla investiţiilor din România europeană a anului 2012?

Întreprinzători, bancheri şi consultanţi financiari s-au strâns recent la Constanţa, la o analiză a mediului de afaceri, aşa cum se vede din teritoriu. Ei au vorbit franc despre ce înseamnă să investeşti în România europeană a anului 2012.

Opinia exprimată la unison este că orice demers funcţionează pe principiul „De ce simplu, când se poate complicat?“. Funcţionarii puşi în funcţie să rezolve problemele cetăţenilor nu acţionează niciodată dezinteresat. Mai mult, pregătirea lor lasă de asemenea de dorit, astfel că soluţiile nu au legătură cu spiritul legii.

„Ni s-a dus vestea în străinătate. Mi-a crăpat obrazul de ruşine când un lector german, care ne cunoscuse deja ţara, le-a spus celorlalţi nemţi care voiau să facă afaceri în România: «Vedeţi că o să plătiţi la greu impozitul pe ştampilă. Acolo fiecare funcţionar face nazuri pentru o simplă hârtie»“, a mărturisit vicepreşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Ion Dănuţ Jugănaru.

Cooperativa „Munca în zadar“

Cât de distructivă pentru mersul economiei este corupţia instituţionalizată, dublată de prostie, ştiu foarte bine bancherii. „Avem un client care a făcut o investiţie de milioane de dolari în Port. Nimeni din instituţiile Statului nu i-a spus, până la inaugurare, că obiectivul în care făcea investiţia nu erau autorizat pentru acea activitate. Inaugurarea s-a blocat. Toţi au ridicat din umeri. Am alergat disperaţi cu toţii să obţinem acel aviz de bază pentru obiectivul care aparţinea Statului. Făcusem un dosar de autorizare de 2 metri cubi şi niciun oficial nu a observat că lipseşte tocmai acea hârtie fără de care... “, a relatat Mihaela Ichim, directoarea unei sucursale bancare.

Aceeaşi atitudine obstructivă se întâlneşte la autorităţile centrale şi în raport cu cele din teritoriu. „Colcăie ministerele şi Autoritatea de Management de angajaţi care nu ştiu ce au de făcut. Când se plictisesc, mai inventează ceva: «Ia să cerem ălora din teritoriu câte ceva». Şi noi trebuie să trimitem raportări inutile. În schimb, investitorii nu trebuie să raporteze nimănui. Astfel că nu există nicio autoritate care să cunoască exact stadiul investiţiilor acestora“, spune Ion Dănuţ Jugănaru.

Capcana falimentului din fondurile europene

„1.000 de unităţi industriale au dispărut după 1990. 80% din producţia ţării a fost distrusă. Mai putem spune că avem industriaşi?“, a întrebat Edward Pastia, redactorul-şef al revistei de profil Finanţiştii, care a stârnit discuţiile pe tema piedicilor din economie.

„Avem atâta industrie, câţi industriaşi avem. Românul se fereşte instinctiv de muncă, iar în condiţiile pe care i le crează Statul, nici nu e de mirare. Este o apatie generală. Afacerile vor merge în România, când funcţionarii publici vor fi plătiţi la performanţă, nu la timpul de la birou“, a răspuns Florin Constantin, consultant pe fonduri europene.

Nici programele UE nu reuşesc să salveze de la faliment investiţiile. Ba chiar le-ar putea grăbi.

„Atenţie, sunt firme care au dat faliment, pentru c-au intrat în incapacitate de plată din cauza întârzierii fondurilor europene. Intrarea în UE a luat pe nepregătite instituţiile care trebuia să gestioneze aceste programe. Condiţiile de finanţare UE sunt diferite de cele bancare, astfel că nu pot fi acordate credite pentru proiectele de start al unei afaceri. Altfel spus, acesta este un copil născut mort“, au atras atenţia economiştii.

Sunt întreprinzători care se gândesc să încerce afaceri pe alte meleaguri, iar reprezentanţele diplomatice străine pot oferi mai mult ajutor şi consultanţă acestora decât o fac propriile autorităţi.

Băncile au de asemenea un aport în cunoaşterea mediului de afaceri din alte ţări. „Noi facem analize de risc pentru ţările unde este vizată o investiţie. Acordăm sprijin pentru externalizarea serviciilor româneşti, iar dacă o firmă străină vă solicită parteneriatul, noi putem să vă punem la dispoziţie un raport de informaţii comerciale despre firma respectivă“, a precizat Şerban Ghinescu, reprezentantul Eximbank, instituţia care sprijină caravana naţională a Finanţiştilor.

Economiştii au vorbit şi despre lipsa de profesionalism a celor puşi să judece speţe financiare.

„Magistraţii nu au habar de economie! Ca să judeci un dosar financiar, trebuie să aibă pregătire de specialitate, altfel cum poţi da o sentinţă în cunoştinţă de cauză? De obicei, dintre cei 3 judecători din complet, unul singur ştie despre ce e vorba în litigiu. Restul dau hotărâri la plezneală“, a arătat Dumitru Caranica, managerul uneia dintre primele firme private din Constanţa. El a mai dat exemplul fostelor ţări comuniste, care au ştiut să-şi salveze economia, păstrând controlul asupra principalelor unităţi de producţie.

Părerea sa a fost susţinută de vicepreşedintele CCINA, Ion Dănuţ Jugănaru, care a vorbit despre cea mai elocventă mostră de antistrategie românească: „Ţările din jur au impozite pe profit sau pe dividende mult mai mici decât la noi. Gândiţi-vă doar la înmatricularea maşinilor, pe care românii le iau din Bulgaria. Noi am exagerat cu taxarea. Iar consecinţa o ştim cu toţii. Nu încasăm nimic.“