Avanpremieră: Eu când vreau să fluier, fluier - la Constanţa

Zeci de spectatori au vizionat aseară la Cityplex Tomis filmul turnat la Topalu şi premiat la Berlin cu Ursul de Argint. Au fost prezenţi la avanpremieră regizorul Florin Şerban, actorii George Piştereanu şi Ada Condeescu şi producătorul Daniel Mitulescu.

Publicul a urmărit cu sufletul la gură fiecare moment al peliculei. Povestea pare simplă, dar jocul actorilor şi expresivitatea lor dezvăluie zbuciumul lor interior. Acţiunea se petrece într-un penitenciar din Dobrogea. Silviu Chişcan mai are două săptămâni până la eliberare, dar primeşte vizita fratelui său mai mic, care îi dă de ştire că mama lor s-a întors din Italia şi vrea să-l ia cu ea. Conştient că plecarea i-ar distruge viaţa fratelui mai mic, Silviu decide că trebuie să facă orice pentru a o împiedica.

„Nu vreau să-l distrugi şi p-ăsta cum m-ai distrus pe mine!“, îi spune el celei care l-a părăsit de mic. Întâlnirea cu mama (actriţa Clara Vodă) este tensionată, plină de cuvinte dure.

Suflet de deţinut

Disperat, Silviu îi cere directorului penitenciarului (Mihai Constantin) o permisie de 24 de ore, dar nu-i este aprobată. E momentul care îl face să recurgă la un gest extrem. O ia ostatică pe Ana, studentă la Sociologie, venită în penitenciar pentru a realiza chestionare cu deţinuţii. Silviu îi cere directorului închisorii s-o aducă acolo pe mama sa, pe care o constrânge să jure că nu-l va lua cu ea acasă pe cel mic.

La final, trece de gardurile puşcăriei chiar la volanul maşinii directorului, alături de Ana, studenta de care este îndrăgostit, pe care vrea neapărat s-o scoată la o cafea. E gestul final. Câteva momente mai târziu, el este din nou încătuşat. Din cauza gesturilor sale necugetate, el va mai petrece alţi ani în spatele gratiilor.

Filmul impresionează mai ales datorită atitudinii actorilor, a veridicităţii acţiunilor, deoarece colegii de platou ai protagonistului sunt deţinuţi şi în viaţa reală. E un film care te impresionează până la lacrimi, pentru ca mai apoi o replică să te facă să izbucneşti în râs.

Spiritul Dobrogei

Constănţenii au fost încântaţi de peliculă. „Mi-a plăcut filmul, a fost interesant, cred că îl voi recomanda şi altora“, a declarat Mia Mereuţă. „Mie mi-a plăcut atitudinea actorilor, au ştiut să exprime totul foarte bine“, a adăugat şi Jenica Hagi.

Regizorul Florin Şerban a declarat la final că a ţinut să fie prezent la lansarea filmului la Constanţa, pentru că filmul a fost turnat în judeţ, la Topalu, iar o parte din spiritul Dobrogei se găseşte în peliculă. „Publicul a reacţionat bine peste tot. În penitenciarele de la Jilava şi Craiova, proiecţiile au fost foarte aspre. Deţinuţii au reacţionat la scenele favorite. Îşi manifestau satisfacţia la scenele când poliţia era umilită. În cinematografe, m-a impresionat reacţia unei doamne din Cluj-Napoca. Mi-a spus că-şi va ruga sora să vadă filmul, pentru că e plecată de patru ani în Italia şi şi-a lăsat copilul acasă“, a povestit regizorul Florin Şerban. El a promis că filmul va fi proiectat în scurt timp şi pentru sătenii din Topalu.

Pentru actorul principal, George Piştereanu (19 ani), venirea la Constanţa a avut semnificaţii personale. „Eu sunt aromân, părinţii mei s-au născut şi au crescut în comuna Baia, din Tulcea, aşa că am multe rude aici. Mă bucur că le-a plăcut filmul“, a declarat George.

Cei doi protagonişti au ajuns de pe băncile şcolii direct pe covorul roşu, iar acum trebuie să facă faţă notorietăţii. „E important că avem posibilitatea să spunem ceea ce avem de spus. Eu am avut de învăţat de la acest film. Şi deţinuţii sunt oameni pe care trebuie să-i cunoşti“, a declarat şi Ada Condeescu.

Citiţi mai multe în !