Studiu: 49,5 la sută dintre românii cu vârste între 18 şi 80 de ani sunt hipertensivi

Prevalenţa hipertensiunii la populaţia adultă din România a crescut, afectând 49,5 la sută dintre românii cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani, potrivit rezultatelor interimare ale celui mai recent Studiu Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului Cardiovascular în România - SEPHAR III, derulat de Societatea Română de Hipertensiune.

Precedenta ediţie a studiului SEPHAR, desfăşurată în 2012, a indicat o prevalenţă a hipertensiunii arteriale, la nivelul întregii de ţări, de 40,4 la sută. Cel mai nou studiu asupra prevalenţei hipertensiunii arată că 49,5 la sută dintre români cu vârste între 18 şi 80 de ani sunt hipertensivi, conform rezultatelor analizate pentru 86 la sută dintre subiecţii înrolaţi în studiu, a spus, marţi, prof. univ. dr. Maria Dorobanţu - preşedinte al Societăţii Române de Hipertensiune, şef al Secţiei de Cardiologie a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca.

În Bucureşti, datele preliminare arată o prevalenţă a hipertensiunii arteriale peste media naţională: 50,6 la sută. La nivel de regiuni, prevalenţe peste media naţională s-au înregistrat în regiunea Vest (58,3 la sută), Sud-Vest (53,2 la sută), Bucureşti-Ilfov (51,9 la sută) şi Nord-Vest (50,7 la sută), arată rezultatele preliminare ale SEPHAR III.

Pe de altă parte, zone cu o prevalenţe mai scăzute sunt: Centru (47,4 la sută), Sud (46,7 la sută), Nord-Est (46,6 la sută), respectiv Sud-Est (44,3 la sută).

Hipertensiunea arterială (HTA) este principalul factor de risc al bolilor cardiovasculare, cauza celui mai ridicat număr de decese, atât pe plan global, cât şi în România.

Raportat la impactul pe care îl are din punct de vedere al afecţiunilor cardiovasculare, hipertensiunea arterială este asociată cu 62 la sută din totalul deceselor înregistrate în ţara noastră, care în 2014 s-au ridicat la 254.791, potrivit ultimului Studiului SEPHAR.

Apariţia hipertensiunii arteriale este, în majoritatea cazurilor, declanşată de factorii dependenţi de stilul de viaţă, care pot fi modificaţi. De aceea, creşterea gradului de conştientizare a acestei afecţiunii este unul dintre obiectivele de bază în combaterea efectelor HTA la nivel populaţional, obiectiv ce este promovat cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii, marcate în fiecare an in data de 17 mai.

"Dintre factorii care determină apariţia hipertensiunii, se estimează că dieta nesănătoasă este asociată cu aproximativ jumătate din cazuri, în timp ce 30 la sută sunt corelate cu un consum crescut de sare, iar circa 20 la sută dintre cazuri, cu un aport scăzut de potasiu, generat de o cantitate mică de legume şi fructe în alimentaţie, potrivit Ligii Mondiale de Hipertensiune. Obezitatea, consumul excesiv de alcool, inactivitatea fizică, consumul de tutun sunt de asemenea factori care contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale", a spus prof. univ. dr. Doina Dimulescu - manager al Spitalului Universitar de Urgenţă Elias.

Abordarea problematicii hipertensiunii arteriale în România implică componentele de prevenţie, control şi educaţie, dar şi interacţiunea cu alte afecţiuni din sfera cardiovasculară, metabolică, renală şi neurologică, a spus academicianul Constantin Ionescu-Târgovişte - medic primar specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.

În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii, Societatea Română de Hipertensiune organizează o serie de evenimente în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara pentru a prezenta opiniei publice problematica şi impactul hipertensiunii arteriale la nivel populaţional, precum şi datele preliminare ale SEPHAR III .

Prin derularea SEPHAR III, Societatea Română de Hipertensiune şi-a propus realizarea evaluării prevalenţei HTA şi a principalilor factori de risc cardiovascular precum şi identificarea tendinţei lor evolutive, date ce sunt necesare dezvoltării unor strategii naţionale de prevenţie a bolilor cardiovasculare în România.

Proiectul SEPHAR III s-a desfăşurat în două etape: etapa pilot, Bucureşti - Ilfov, în perioada 16 noiembrie - 23 noiembrie 2015 şi etapa naţională, în perioada 15 februarie - 25 aprilie 2016.

"Desfăşurarea propriu-zisă în teren a studiului s-a efectuat prin deplasarea simultană a trei caravane «SEPHAR Bus» - practic fiecare fiind un cabinet medical mobil cu dotare complexă, în toate localităţile de unde au fost selectati subiecţii, adică 42 oraşe şi 42 comune. În total au fost înrolaţi 2.065 de adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani, ce au fost anterior selectaţi aleatoriu printr-un procedeu de eşantionare proporţional multistratificată de la nivelul întregii ţări", a explicat prof. dr. Dorobanţu.

Potrivit medicului, faţă de precedentele două ediţii ale studiului, SEPHAR III a adus un element de noutate important pentru cercetarea epidemiologică din Romania: SEPHAR follow-up. Astfel, subiecţii incluşi în studiu vor putea fi monitorizaţi anual, prin intermediul unor vizite de urmărire.

"Un alt beneficiu al SEPHAR III l-a reprezentat introducerea testelor de laborator şi paraclinice ce au permis realizarea unei evaluări complete a riscului cardiovascular şi de care participantii la studiu au beneficiat în mod gratuit. La sfârşitul studiului, fiecare participant va primi un raport medical privind starea sa de sănătate pe baza rezultatelor înregistrate la aceste evaluări. De asemenea, în cadrul studiului SEPHAR III au mai fost analizate: prevalenţa sindromului de apnee în somn, starea de depresie a populaţiei adulte şi complianţa la tratament", a conchis prof. dr. Maria Dorobanţu.