Sateliţii exoplanetelor, locul potrivit pentru a susţine viaţă. Unde se mai aşteaptă oamenii de ştiinţă să descopere alte fiinţe

Lunile care orbitează planete situate în afara sistemului nostru solar ar putea găzdui viaţă, cred tot mai mulţi oameni de ştiinţă. Aceste exoplanete sunt studiate şi de o echipă de cercetători de la Universitatea din Lincoln.

Astronomii şi astrofizicienii au descoperit până acum circa 4.000 de exoplanete, dar numai o parte dintre acestea ar putea avea condiţiile necesare dezvoltării vieţii, scrie Science Daily. Acestora li se mai adaugă şi unii sateliţi naturali ai unor gigante gazoase. Despre acestea, specialiştii cred că ar putea avea cantităţi mari de apă aflată în stare lichidă.

Doctorul Phill Sutton, astrofizician la Universitatea Lincoln „Aceşti sateliţi pot avea parte de căldură internă datorită atracţiei gravitaţionale exercitate de către planetele în jurul cărora orbitează, cauzând astfel apariţia apei lichide în afara zonei obişnuite locuibile  în care căutăm planete asemănătoare Pământului. Cred că, dacă găsim aceste luni, avem şanse mai bune de a identifica viaţă extraterestră”, susţine Sutton.

Asta l-a inspirat pe Sutton în ultima cercetare, iar interesul său faţă de aceşti exosateliţi a fost dat de către J1407b, o exoplanetă ale cărei inele planetare sunt de aproximativ 200 de ori mai mari decât cele ale planetei Saturn. Cu ajutorul unor simulări digitale ale inelelor acesteia, el a identificat unele anomalii în câmpul gravitaţional al planetei care corespundeau existenţei unui staelit natural.

De altfel, din cauza mărimii şi a distanţei faţă de Pământ, aceşti sateliţi ai exoplanetelor sunt foarte greu de detectat.

Oamenii de ştiinţă trebuie să-i localizeze căutând efectul pe care îl au asupra obiectelor din jurul lor, în special asupra inelelor planetare.

Sutton nu este în niciun caz singurul om de ştiinţă care este convins că oamenii vor descoperi viaţă în spaţiu. 

Misteriosul „Oumuamua”

La finele anului 2017, astronomii americani au detectat, în premieră, un asteroid interstelar. Botezat „Oumuamua” (Mesagerul, în limba hawaiană) sau 1I/2017 U1, obiectul a provocat controverse în lumea academică, iar numeroşi astronomi şi oameni de ştiinţă s-au întrebat dacă nu cumva este vorba despre o navă extraterestră.

Misteriosul Oumuamua a fost detectat la sfârşitul anului 2017.  FOTO: commons.wikimedia.org

Printre cei care susţin această ipoteză se numără şi doi savanţi de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică. Abraham Loeb este directorul Institutului pentru Teorie şi Calcul al Centrului Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică, profesor la Universitatea Harvard şi preşedinte al comisiei pentru proiectul Breakthrough Starshot, ce doreşte să dezvolte o navă cu pânză solară care să ajungă în Alfa Centauri, iar Shmuel Bialy este cercetător postdoctoral la Harvard. Cei doi au realizat un studiu în care susţin că Oumuamua ar putea fi o navă interstelară, eventual una aflată în derivă, care pluteşte în spaţiu. 

Potrivit Universe Today, Loeb şi Bialy au găsit o posibilă explicaţie şi pentru faptul că Oumuamua nu a emis niciun semnal radio de răspuns pe timpul monitorizării. Obiectul ar putea fi o navă defunctă care pluteşte sub influenţa gravitaţiei şi a radiaţiilor stelare, asemănătoare cu resturile de la epavele plutitoare în ocean.

De altfel, într-un articol publicat în Scientific American. Loeb a scris că Oumuamua ar putea fi „primul caz cunoscut al unei relicve artificiale care a plutit în sistemul nostru solar din spaţiul interstelar”. Savantul de Harvard a punctat afirmând şi că  „Această oportunitate creează o bază potenţială pentru o nouă frontieră a arheologiei spaţiale, şi anume studierea relicvelor din civilizaţiile anterioare din spaţiu.”