Rector din Cluj, despre cauzele care au dus la răspândirea pestei porcine: „Toţi s-au mişcat prea lent. Se ştia că o să apară pesta şi în România“

Cornel Cătoi, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj (USAMV), este de părere că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară ar fi putut să prevină sau cel puţin să limiteze proporţiile dezastrului cauzat de pesta porcină africană.

Cătoi consideră că ministerul a reacţionat tardiv, deşi România a fost informată de organismele internaţionale încă de acum doi ani despre existenţa unor focare în apropiere de graniţele ţării.

Cornel Cătoi este specialist în patologie veterinară şi a fost primul român admis în Societatea Europeană de Patologie Veterinară, în anul 2004. Din 2016, el este rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Din această postură, Cătoi a acceptat să discute cu „Adevărul” despre situaţia cauzată în România de epidemia de pestă porcină africană, boală care afectează grav zootehnia şi întreaga agricultură. 

Unde s-a greşit

Rectorul USAMV consideră că epidemia ar fi putut fi evitată sau cel puţin limitată dacă s-ar fi luat la timp măsurile care se impuneau. Cornel Cătoi a identificat şi principalii vinovaţi pentru situaţia din prezent: Ministerul Agriculturii şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară. Nu însă şi singurii. 

„Cred că au luat prea târziu primele măsuri care se impuneau. S-au mişcat prea lent, deşi se ştia faptul că o să apară pesta porcină şi în România. Era doar o chestiune de timp până să ajungă şi la noi. Sigur că Ministerul Agriculturii şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară sunt principalii vinovaţi, însă nici autorităţile locale nu au luat măsurile impuse la timp. Prefecturile, Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă şi primăriile au reacţionat la rândul lor tardiv”, a declarat Cătoi pentru „Adevărul”.

Ce a declanşat epidemia

Acesta a enumarat şi cauzele care au dus la răspândirea rapidă a bolii. „Există o suprapopulaţie de mistreţi care reprezintă un rezervor şi ei sunt cei care diseminează boala. Pe lângă acest lucru, în România avem acest sistem de creştere gospodărească a animalelor. Greşeala cea mai mare a fost că s-au lăsat deschise târgurile de animale, ceea ce a facilitat mişcarea porcilor şi răspândirea bolii. Pe scurt, nu a existat o supraveghere serioasă. 

Şi mai sunt şi acele zone în care oamenii îşi lasă porcii liberi, iar animalele ajung în contact direct cu mistreţii. Asta deşi se ştia că mistreţii răspândesc această boală. E o situaţie des întâlnită în satele de lângă Deltă, dar şi în alte locuri. Şi mai există şi cazuri la unele stâne, când ciobanii cresc şi porci pe lângă oi. Iar aceşti porci intră foarte uşor în contact cu mistreţii”, a mai afirmat Cătoi.

Având în vedere situaţia deja existentă, profesorul consideră că de acum tot ce se mai poate face este să se limiteze proporţiile dezastrului. 

Nu împărtăşeşte optimismul ministrului

Recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la Antena 3 că situaţia nu este chiar atât de gravă şi că fermele care au suferit pierderi şi-ar putea reface efectivele în aproximativ trei luni. 

„România are în prezent 4,5 milioane de porci, iar noi am ucis până acum 140.000 de porci. Eu spun că repede putem reface, putem repopula, în trei luni, trei săptămâni şi trei zile. Sunt ferme de porci, avem 260 de unităţi în România cărora le dăm bani pentru bunăstare şi ei le dezvoltă. E adevărat că acum temerea este mare”, a declarat Daea la Antena 3, potrivit Agerpres.

Însă nici ultimele declaraţii ale ministrului Daea nu au avut darul să-l convingă pe rectorul USAMV. 

„După ce a izbucnit epidemia e foarte greu să se mai facă ceva. Şi nu pe termen scurt. Virusul e foarte rezistent şi este răspândit foarte uşor. Animalele sunt purtătoare, insectele hematofage şi chiar şi oamenii răspândesc această boală. Referitor la declaraţia ministrului, să sperăm că va fi aşa cum spune el, dar eu sunt reticent”.

De ce nu există vaccin împotriva pestei porcine

Cornel Cătoi a explicat şi de ce nu există până în prezent niciun vaccin împotriva acestei boli: porcii bolnavi nu dezvoltă anticorpi din cauză că virusul este unul extrem de virulent, iar moartea survine invariabil în foarte scurt timp, înainte ca organismul animalului să poată să reacţioneze şi să producă anticorpii din care să fie preparat acel vaccin.

Subiectul pestei porcine africane ar putea fi discutat în aceste zile la Cluj, acolo unde Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj găzduieşte, în perioada 6-8 septembrie, Congresul Societăţii Europene de Patologie Veterinară  şi a Colegiului European de Patologie Veterinară.