Programul prin care clujenii pot să decidă pe ce cheltuie Primăria banii lor

Peste 50 de proiecte de bugetare participativă au fost depuse până acum, la Cluj, oraşul care a implementat, în 2017, în premieră pentru România un astfel de program. Ulterior, alte oraşe din ţară au anunţat că intenţionează să preia acest model, adaptându-l în funcţie de necesităţile fiecăruia.

La Cluj, programul se adresează tuturor cetăţenilor care trăiesc, muncesc sau studiază în acest oraş. Practic, singura condiţie este ca cei interesaţi să aibă cel puţin 18 ani, iar valoarea unui proiect propus să nu depăşească suma de 150.000 de euro.

Anul trecut au fost depuse 338 de proiecte, iar 126 dintre ele au fost eligibile. Tot atunci au fost înregistrate 40.637 de voturi, în urma cărora au fost declarate câştigătoare 15 proiecte. Aşa au primit undă verde mai multe proiecte în domeniul mobilităţii urbane şi a transportului public, dar şi unele care ţin de amenajarea unor parcuri sau de siguranţa pietonilor sau ClujWay, proiectul unui mini oraş digital.

„Vom aloca o sumă de bani pentru proiectele pe care cetăţenii vor să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri, spaţii verzi, locuri de joacă, sau străzi, alei şi trotuare, ori puncte gospodăreşti, deşeuri, spaţii sau clădiri publice şi modernizarea de şcoli, dar şi multe altele. Astfel, cetăţeanul poate să aleagă felul în care vor fi cheltuiţi banii din impozitele sale”, a anunţat primarul Emil Boc.

Pe ce vor clujenii să se ducă banii lor

Până în prezent au fost depuse peste 50 de astfel de proiecte, iar cei care doresc să o facă în continuare mai au timp până duminică, 19 august.

„După etapa de analiză, cele mai votate proiecte vor fi implementate de municipalitate. Până acum au fost depuse proiecte în următoarele domenii: Alei, trotuare şi zone pietonale, Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei, Spaţii verzi şi locuri de joacă, Amenajare de spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc, Infrastructură educaţională şi culturală şi Oraşul digital. Fiecare cetăţean poate formula una sau mai multe propuneri de proiecte, câte un proiect pentru fiecare domeniu, iar valoarea bugetului estimat pentru fiecare dintre ele trebuie sa se încadreze in limita de 150.000 euro (inclusiv TVA)”, au anunţat reprezentanţii municipalităţii.

Propunerile de proiecte depuse trebuie să îndeplinească criteriile stabilite prin Regulamentul procesului de bugetare participativă, disponibil integral pe platforma www.bugetareparticipativa.ro.

Primăria s-a gândit şi la cei care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizaţi cu mediul digital. Aceştia pot primi sprijin pentru depunerea de proiecte la biroul amenajat în incinta Centrului de Cultură Urbană Casino din Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, în fiecare zi lucrătoare între orele 13.00 – 17.00. 

Ce urmează

După prima faza, cea în care se depun proiectele (16 iulie – 19 august) va urma etapa analizării proiectelor, între 20 august şi 30 septembrie. 

„Analiza tehnică şi juridică a propunerilor va fi realizată de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca până la data de 30 septembrie 2018. Departamentele de specialitate ale Primăriei vor verifica conformitatea propunerilor cu standardele Regulamentului şi cu alte reglementări legale în vigoare. Propunerile care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pot suferi ajustări tehnice din partea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în această etapă, dacă este necesar, cu înştiinţarea prealabilă a deponenţilor. Similitudinea conţinutului propunerilor sau proximitatea spaţială a acestora poate duce la integrarea diferitelor propuneri într-un singur proiect”, au precizat reprezentanţii primăriei.

În intervalul 1 – 21 octombrie este prevăzută prima etapă de vot, iar între ​22 şi 28 octombrie vor fi valitate rezultatele acesteia. Ulterior, în perioada​ 29 octombrie – 18 noiembrie va fi cea de-a doua etapă de vot, pentru ca între 19 şi 25 noiembrie să fie validate rezultatele ultimei etape. Rezultatele finale vor fi afişate pe 26 noiembrie.

Cum funcţionează la alţii

Bugetul participativ a început să fie experimentat în 1989, la Porto Alegre, în Brazilia şi de atunci s-a răspândit, în diverse variante, în câteva sute de oraşe din lume. La Porto Alegre (1,5 milioane de locuitori), după câţiva ani s-a ajuns la o participare de câteva zeci de mii de locuitori, iar sumele alocate în acest proces au ajuns la circa 200 de milioane de dolari.

Întrunirile se ţin în diverse cartiere ale oraşului timp de trei luni în care cetăţenii decid priorităţile de investiţie (de la canalizare la transport). Se decid câte doi delegaţi pe cartier care participă în următoarele 5 luni la întâlnirile Consiliului Bugetului Participativ din cadrul primăriei pentru a stabili distribuţia bugetului la nivelul oraşului, apoi propun primarului o formulă de buget care poate fi respinsă prin veto (nefolosit în istoria bugeului participativ la Porto Alegre).

În urma veto-ului bugetul e retrimis pentru amendare, dar amendarea poate fi refuzată de Consiliu (compus din cetăţeni aleşi, funcţionari, reprezentanţi ai unor asociaţii de locatari, ai unor sindicate etc.) printr-o majoritate de două treimi.

Statisticile primăriei au arătat că în 1996, de exemplu, 100.000 de cetăţeni au participat la dezbaterile legate de buget, adică 8% din populaţia adultă. Dacă o treime din populaţie trăia în condiţii precare sau în mahalale (favelas), în urma implementării BP cifrele au fost spectaculoase: anual se asfaltau în cartierele sărace 20-25 de km, 98% dintre locuitori au apă curentă faţă de 75% în 1988, canalizarea a crescut de la 46% la 98%, asistenţa locativă a crescut de 15 ori, numărul şcolilor publice a crescut de 3 ori într-un interval de 12 ani.

Apoi, cercetătorii au constatat că nu există o inegalitate semnificativă de gen, de rasă sau de educaţie în participarea la deliberări. De exemplu, dacă în consiliul local din Porto Alegre doar 10% erau femei în anii 1990, în consiliul bugetar femeile erau alese în proporţie de o treime”.