Polistirenul dăunează grav arhitecturii
0Reabilitarea termică cu polistiren are, conform specialiştilor, nenumărate dezavantaje. Arhitecţi, ingineri, reprezentanţi ai Primăriei şi ai unor firme de materiale de construcţii au dezbătut, astăzi, problema reabilitării tehnice a clădirilor.
Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş militează împotriva „polistirenizării” blocurilor, ca unică soluţie adoptată pentru reabilitarea termică a clădirilor. Vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Transilvania, este numulţumit şi de faptul că, în cele mai multe cazuri, clădirile reabilitate termic sunt văruite în culori alese haotic şi arbitrar, nu după realizarea unui studiu de culoare. „Vom ajunge să ne mai aducem aminte cum au arătat clădirile din Cluj doar din fotografii”, a atras atenţia arhitectul.
În plus, specialiştii se tem ca nu cumva polistirenul să acopere elementele arhitecturale care dau farmec Clujului. „De acele faţade trebuie să ne atingem cu penseta, sunt o carte de istorie”, este de părere şi Mircea Tescaru, reprezentantul unei firme de materiale de construcţii.
Clădirile monument- reabilitate pe interior
În acest caz, soluţia ar fi reabilitarea pe interior a clădirilor-monument sau a celor cu elemente arhitecturale distincte. „Problema reabilitării termice în România este abordată foarte superficial la noi. Adică au fost folosite soluţii tehnice care nu corespund cerinţelor fiecărui caz în parte. În plus, populaţia este slab informată şi nu are niciun cuvânt de spus, dacă banii vin de la Guvern”, a declarat Mariana Brumaru, auditor energetic şi cadru didactic la Facultatea de Construcţii Civile, de la Universitatea Tehnică. Brumaru este de acord, în calitate de specialist în construcţii, că folosirea polistirenului nu este o soluţie tehnică general valabilă. „Sunt unele cazuri, în care execuţia reabilitării lasă de dorit. În aceste cazuri, dacă sunt lăsate rosturi neizolate, există posibilitatea infestării cu rozătoare sau cu insecte, care vor duce la distrugerea polistirenului”, a spus Brumaru. În plus, dacă sunt folosite materiale de construcţii de slabă calitate, pot exista şi accidente. „În urma unei furtuni foarte puternice, la Sibiu de pe jumătate dintr-un bloc cu zece etaje a fost smuls polistirenul”, a dat un exemplu Mircea Tescaru. Acesta a dat ca alternativă vata minerală, care însă este de două ori mai scumpă. "Este optiunea proiectanţilor să foloseasca polistirenul şi nu alte materiale. Noi licitam proiectarea şi de acolo se descurcă ei", a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.
Mai puţini bani anul acesta
Potrivit lui Mircea Tescaru, anul acesta Guvernul a alocat pentru reabilitarea termică a locuinţelor doar jumătate din suma de anul trecut. „Este vorba despre 140 de milioane de lei alocaţi în 2010, faţă de 300 de milioane cât erau anul trecut”, a spus reprezentantul firmei de materiale de construcţii. Tescaru a mai declarat că autorităţile au stabilit şi un standard de cost pentru un metru pătrat reabilitat: 55 de euro pe metrul pătrat. „Legea achiziţiilor publice este una întocmită foarte prost. Din cauza aceasta, doar preţul contează, cel mai mic. Atât. Asta spune mult şi despre calitate”, a mai spus Mariana Brumaru.
Reabilitarea termică la Cluj
Până acum, în Cluj-Napoca a fost terminată reabilitarea termică a 30 de blocuri, cu bani de la stat. În total, potrivit unor surse din Primărie, s-au înscris în program aproximativ 550 de blocuri, iar 100 sunt în curs de execuţie.