Până unde cred românii că pot merge pretențiile angajatorilor. „Riscați să luați țeapă cu un Dorel bun la toate“

România se confruntă cu un important deficit de forță de muncă, dar asta nu-i împiedică uneori pe angajatori să vină cu pretenții pe care unii angajați le consideră absurde. Totul se poate însă întoarce împotriva lor, în anumite cazuri.

Meseriașii sunt la mare căutare, iar multe firme din domeniul construcțiilor se confruntă cu problemele cauzate de lipsa forței de muncă. Cum nu toți își permit să importe angajați din țările sărace ale Asiei, unii rămân fără personal. Alții, în schimb, au pretenții absurde.

Asta a remarcat un român, care le reproșează angajatorilor că au pretenții duse la absurd. Într-o postare pe grupul de Facebook Constructori și meseriași în construcții, el se plânge că angajatorii au așteptări prea mari de la viitorii angajați.

„Văd pe diverse grupuri de meseriași anunțuri de angajare, salarii de 4.500-5.500 lei pentru meseriaș, nimic rău în asta, rău este când suni la numărul de telefon și încep să te întrebe, gresie pui? Da' parchet? Dai glet? Domnilor patroni, un meseriaș care se respectă vine să facă o meserie, cea pe care o cunoaște și o practică. Nu vine ca policalificat în tot ceea ce înseamnă finisaje interioare. Vreți calitate și randament? Angajați oamenii potriviți pentru muncă ce o prestează. Nu cereți unui singur om să fie bun la toate. Aviz și celor ce caută meșteri buni la toate, riscați să luați țeapă angajând un Dorel bun la toate. Hai cu spor la bani și lucrări”, a scris acesta.

Ce cred românii

Reacțiile au venit imediat. Cei mai mulți s-au arătat de acord cu el, însă alții au avut altă opinie. „Spui bine ce spui. Dar uiți a trăim într-o țară cu 4 luni de iarnă (cel puțin teoretic). Dacă tu știi doar să dai glet, cine te ține la muncă, dacă sunt 4 luni de îngheț? Cum muncești? Trebuie să știi să mai faci ceva, măcar să îți scoți ziua de muncă. Sau știi doar fațade, îngheață, plouă... mi se pare de bun simț să mai știi o meserie, pe lângă cea principal”, a răspuns cineva.

„Nu vreau să mă laud, am fost angajat ca rigipsar la o firmă în București, că aveam sau nu de muncă, acel patron mi-a plătit săptămânal 300 de euro timp de 9 luni de zile”, i-a răspuns autorul postării.

În discuție au intervenit și alții, fiecare cu punctul său de vedere. „Poate că unii pot face asta, dar alții nu. Să câștigi 1.000-1.100 de euro în România și să fii acasă mi se pare rezonabil și atunci trebuie să mai știi face și altceva”, a fost altă opinie.

Cineva și-a amintit că în trecut lucrurile stăteau puțin diferit față de acum. „Pe timpul lui Ceașcă, așa cum zic unii, pe șantiere erau într-adevăr echipe de tot felul chiar și de zugravi și nu am auzit pe nici unul că a fost trimis acasă că nu are ce să-i dea de lucru sau mai exista șomajul tehnic care te scotea din iarnă, dar pe care actualii l-au desființat”, a remarcat un alt membru al grupului de Facebook.

Alții au fost mai critici la adresa autorului postării inițiale. „Un doctor face școală zeci de ani ca să știe un singur domeniu și tu zici că e prea greu să pui și gresie, și parchet?”, l-a ironizat cineva.

Alții i-au luat însă apărarea: „Corect! Cel ce spune că le face pe toate nu face nimic ca lumea.”

Pro și contra

Mai multe voci i-au luat însă apărarea autorului postării inițiale. „Pe bune, acum dacă te angajează, trebuie să faci 10 lucruri deodată dacă se poate. Eventual să mai aduci și de acasă dacă se poate”, a remarcat altul.

„Bravo, prietene... asta am pățit-o eu. De la dulgherie am ajuns la fierărie, zidărie, șarpante, tablă, pavaje, glet, izolații. Și acum nu-i mai place. Când îi fac prea multe, pentru că zidarii l-au lăsat, fierarii l-au lăsat și cred că și eu îl las cât de curând ținând cont că mai mult de 200 de lei la zi nu iau și fac naveta cu mașina mea, sculele mele. Până și echipamentele de protecție eu mi le cumpăr, așa că...”, a adăugat altcineva.

Și alții i-au dat dreptate. „Eu fac doar ghips-carton (rigips cum zic unii) și nu duc lipsă de lucru și nici nu lucrez pe mai puțin față de cel ce le face pe toate. E mai greu până prinzi câteva legături cu câteva firme care să ajungă să-ți cunoască nivelul de meserie”, a fost observația altcuiva.

Evident, au cotinuat și răspunsurile ceva mai critice. „Păi la 5.500 de lei nu prea e meseriaș. Să fim serioși. Dacă vreți meseriaș bun salariul pleacă de la minim 6.500 lei”, și-a exprimat unul din membrii grupului îndoiala.

„Și vine întrebarea cine își permite să ofere un salariu de 5.000 lei doar pentru că știi să pui parchet, sau mai bine zis, o singură meserie? E adevărat, gresia și faianța e, să zicem, ceva care intră în altă categorie”, a nuanțat alt membru al grupului.

„Pe o parte spui bine, dar sunt mulți meseriași care se pricep să facă multe lucrări în construcții. Acei oameni sunt serioși și nu doreii!”, a completat altul.