O nouă furtună la orizont: recesiunea. Analiza făcută de un specialist în macroeconomie şi previziunile sale
0Profesor în macroeconomie şi cercetător la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Liviu Deceanu a vorbit cu „Adevărul“ despre riscurile izbucnirii unei crize economice din cauza războiului, coroborat cu efectele grave ale pandemiei.
Anul 2022 a venit cu creşteri uriaşe la energie şi cu hiperinflaţie, iar creşterea galopantă a preţurilor i-a făcut pe mulţi economişti să anticipeze o nouă criză economică. Încă înaintea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au apărut primele semne serioase în acest sens, iar războiul nu face decât să agreveze situaţia.
În opinia lui Liviu Deceanu, profesor în macroeconomie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, războiul poate aduce mai degrabă o recesiune în Europa, dar şi în alte părţi ale lumii. Asta nu înseamnă că suntem la adăpost de valurile unei eventuale noi crize, însă în acest moment nu se poate vorbi de certitudini.
„Catastrofa la care suntem martori vine într-un moment oricum dificil. E vorba de efectele economice majore ale pandemiei, inflaţia crescută, criza energetică, frecvenţa tot mai ridicată a actelor de dezinformare.
Războiul, adăugat în acest cocktail nefericit, are un caracter prociclic, cum obişnuim să spunem noi economiştii, adică adânceşte criza. Asta înseamnă inflaţie şi mai mare, petrol şi gaz şi mai scumpe, produse alimentare cu preţuri sporite, revenire mai greoaie, creştere economică încetinită, turbulenţe pe pieţele financiare, pe pieţele de capital, sincope la nivelul lanţurilor de aprovizionare, comerţ diminuat, prudenţă mai mare din partea investitorilor, supraîndatorare şi aşa mai departe”, susţine Deceanu.
Sancţiunile împotriva Rusiei au dublu tăiş, dar chiar şi aşa se justifică - spune Liviu Deceanu. Asta nu înseamnă că ele nu se vor resimţi şi în restul lumii. „Lumea economică de azi este una interconectată, care funcţionează în reţea – companii britanice, germane, ori italiene fac afaceri cu parteneri ruşi, şi viceversa. Un exemplu deja arhicunoscut – Germania este dependentă în mare parte de gazul rusesc. Ce bine ar fi fost să nu fie aşa, iar statul german să poată sista importurile de gaz rusesc. Asta era o lovitură cu adevărat dură ! Drept urmare, economia locală, europeană ori internaţională, vor suferi inevitabil. Dar războiul economic este necesar, fiindcă el îl poate influenţa pe cel real şi e mai bine să vorbim de pierderi financiare, chiar şi uriaşe, de ambele părţi, decât de pierderi de vieţi omeneşti”, susţine profesorul.
FOTO Arhivă personală
Ne pândeşte criza alimentară
Dacă mulţi experţi vorbesc deja despre începutul unei adevărate crize alimentare care ar aduce în lume o foamete comparabilă cu cea din perioada postbelică, profesorul clujean e mai prudent. Nici el nu poate exclude însă din start scenariul unei asemenea crize.
„Pe lângă sectorul energetic, teribilul război din Ucraina poate afecta şi alte pieţe, fără îndoială – iar cea a produselor alimentare este una dintre cele mai vizate. Ucraina şi Rusia exportă cantităţi impresionante de cereale şi uleiuri vegetale, nu doar către vest, ci mai ales înspre Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia. Turcia şi Egipt sunt chiar dependente de grâul rusesc şi ucrainean (peste 60% din importuri).
Revin aici la condiţiile pre-existente - efectele pandemiei şi inflaţia ridicată. Deja înainte de debutul acestui conflict, preţurile produselor alimentare şi agricole erau extrem de ridicate, iar ceea ce se întâmplă acum nu face decât să readucă în prim-plan un concept pe care îl credeam de domeniul trecutului – insecuritatea alimentară. Din păcate, scumpiri ale produselor alimentare şi chiar o criză în acest sector devin scenarii posibile”, atenţionează Liviu Deceanu.
Cei mai loviţi vor fi chiar ruşii
În opinia sa, sancţiunile vor lovi în primul rând economia Rusiei. Pe scurt, în câteva cuvinte, el a oferit şi un tablou al economiei Rusiei, ţară care avea oricum probleme serioase şi înainte de a fi sancţionată.
„Deşi mult mai bună ca în anii 1990, situaţia economică a Rusiei nu este una excelentă – sărăcia continuă să fie o realitate, disparităţile sunt mari, tehnologiile avansate lipsesc în multe domenii; competitivitatea nu este atributul principal al economiei ruse, care însă deţine resurse importante. Ei au gaze, petrol, diverse minereuri etc. Ruşii însă sunt obişnuiţi să îndure greutăţi, sunt căliţi, iar bugetul alocat propagandei este impresionant”, adaugă profesorul.
Nici ţările Uniunii Europene nu vor fi ferite de şocuri economice. Chiar dacă statele Uniunii se află într-o poziţie mult mai bună decât Rusia, războiul economic le găseşte într-o situaţie delicată, după trecerea prin pandemie. Asta nu înseamnă obligatoriu că va fi criză, dar există norii care pot provoca oricând o furtună economică de amploare.
„Uniunea Europeană suferă după pandemie, statele occidentale sunt de ani buni în căutarea creşterii economice semnificative, încă fără succes. Îndatorarea guvernamentală ridicată este o realitate, costurile aferente Pactului Verde sunt mari, iar unele obiective ce ţin de acesta, cât se poate de lăudabile şi nobile, sunt greu de atins deocamdată”, încheie Liviu Deceanu.
Vă mai recomandăm şi: