O călătorie în imagini prin Clujul de altădată: curse de maşini cu feţe regale, parc premiat de Hitler şi lebede pe lac
0Din seria cărţilor despre Clujul de odinioară, publicate de Ucu Bodiceanu şi Ancuţa-Lăcrămioara Chiş, face parte şi albumul foto ”Farmecul Clujului de altădată”, apărut recent. Acesta a fost scos în trei limbi, română, engleză şi maghiară, şi cuprinde imagini din biblioteci, arhive şi colecţii private.
”Toate imaginile mi-s dragi. Altfel nu le-aş fi pus”, spune Ucu Bodiceanu. Împreună cu Ancuţa-Lăcrămioara Chiş organizează expoziţii despre fumat, despre moda interbelică sau despre cum şi-a schimbat aspectul Piaţa Unirii în diverse perioade pe parcursul aceluiaşi secol.
Albumul foto, scos recent, ”Farmecul Clujului de altădată”, aduce a ediţie de buzunar şi-l poartă pe cel care cel care îl deschide într-o călătorie imaginară în trecutul interbelic şi comunist al oraşului. Acesta descoperă cum localul Chios din Parcul Central era chioşc de patinaj, cum doamnele patinau pe lacul unde vara puteau fi zărite lebede. ”Pe actualul lac Chios erau lebede şi pe insuliţă era o căprioară. Îmi aduc aminte că era făcută şi o căsuţă pentru ea”, povesteşte Bodiceanu.
Imagini inedite din volum sunt cele cu Veress Ferenc, un pionier al fotografiei universale. El a reuşit să imprime, pentru prima oară, poze pe porţelan, lemn şi fildeş, se arată în explicaţia foto din carte, iar cele mai vechi fotografii ale Clujului îi aparţin.
”Avem şi o imagine din 1936 de la o cursă internaţională de coastă. Această cursă de la Cluj era trecută în catalogul curselor de maşini din ţară. La ea venea şi Principele Nicolae. S-au ţinut de prin 1920 până prin anii 70. Traseul era de pe Feleac până la Teatrul Naţional. Să vă imaginaţi că nu era circulaţia de acum. Şi acum dacă ai vrea să reiei nu ai putea”, spune clujeanul.
La curse participau şi femei, după cum se poate vedea şi din poze.
Într-un alt loc, pe actualul Bulevard 21 decembrie 1989, se organizau concursuri de motociclete cu ataş. ”Doamne, sunau aşa de tare! Copil fiind, mi-era frică. Până la urmă mi-am luat şi eu motocicletă, după ce am mai crescut”, mărturiseşte acesta.
Jenő Janovics, cel care a realizat primul film la Cluj, mentorul regizorilor Michael Curtiz şi Alexander Korda, a fost directorul Teatrului Naţional. În 1906 a hotărât ca o parte din scena teatrului care se afla pe Mihail Kogălniceanu (foto mai jos), unde este azi Casa Universitarilor, să fie încorporată în clădirea noului teatru, cel de azi, unde, de multe ori, se întinde covorul roşu. ”Ca şi simbol al continuităţii tradiţiei teatrale la Cluj”, adaugă Bodiceanu.
Zâmbeşte când îşi aminteşte de-o ideea de-a comuniştilor: aceea de a transforma tribunalele în palate ale culturii. ”La Cluj asta au făcut. Până-n 1968, actualul palat de justiţie a fost palat al culturii cu bibliotecă, casa municipală de cultură. Instanţele erau pe partea cealaltă. Nu erau atâtea procese ca azi”, zice el.
Parcul ”Iuliu Haţieganu”, parcul sportiv al UBB, s-a numit Carol al II-lea în cinstea vizitei acestuia la Cluj. ”O scurtă perioadă de timp s-a numit şi Parcul Mihai, apoi Parcul Babeş”, spune Bodiceanu. Acest parc a fost premiat de Hitler, la Jocurile Olimpice, cu bronz. Se organizase un concurs de arhitectură. Parcul a fost ridicat de marele profesor Haţieganu în memoria fiului său care a murit de tânăr.
Mai puteţi citi:
FOTO O istorie a fumatului în imagini cu regii României şi pipa lui Avram Iancu