Matineu de criză cu flaut fermecat şi păianjeni
0Premieră la Operă, cu partitură redusă şi sala plină de melomani în devenire
Opera Română a reluat tradiţia spectacolelor de dimineaţă pentru copii şi tineret, cu sala plină.
„Flautul fermecat”, povestea de dragoste din Egiptul antic a umplut până la refuz în această dimineaţă sala Operei Române. Aproape 1.000 de copii şi părinţi au venit să revadă poveştile de dragoste a păsărarului Papageno, a prietenei sale Papagena, a prinţului Tamino şi a Paminei, fiica Reginei Nopţii. Aceştia trec prin mai multe încercări, dar reuşesc în cele peste 90 de minute ale punerii în scenaă să învingă dificultăţile şi să rămnă în final împreună.
Cea mai jucată piesă
O poveste plină de simboluri filosofice, cu înfrângerea elementului rău, ultima compoziţie a lui Mozart a fost cântată în premieră în 30 septembrie 1791, la Viena, sub bagheta compozitorului. Acesta avea să moară de tuberculoză după numai trei luni, la vârsta de 35 de ani. La Cluj premiera operei a avut loc la 2 octombrie 1933. Potrivit regizorului Emil Strugaru, „Flautul fermecat” este cea mai jucată piesă din întreaga literatură operistică. În opinia lui Strugaru, cauza succesului de casă a piesei este capacitatea de a plăcea imediat, oricui, independent de vârstă sau condiţie socială. Poate fi lecturată ca o simplă poveste pentru copii sau ca o dramă atemporală.
Premiera a fost jucată de acestă dată la Cluj fără orchestră, din raţiuni de economie. Pentru mulţi dintre spectatori o surpriză mai puţin plăcută, acompaniamentul s-a realizat doar prin reducţia partiturii de orchestră la pian, flautul, naiul şi clopoţeii. Flautul primeşte din partea autorului o încărcătură simbolică deosebită, reprezentând chiar soarele. Flautul este cel care-l va ajuta să depăşească încercările grele pe Tamino, iar clopoţeii şi naiul cu cinci sunete, cu care îşi ademeneşte păsările, îi redau vocea lui Papageno.
Orchestra şi garderoba absente
Lipsa orchestrei este salvată de prestaţia tinerilor artişti, de concepţia regizorală mai sprintenă şi de costumele vii realizate de Carmencita Brojboiu, una din cele mai titrate profesioniste din domeniu.
Conducerea muzicală a fost realizată de Vladimir Popean iar interpretul partiturii de pian a fost Adela Bihari. Ideea conducerii Operei de a relua spectacolele pentru popularizare de dimineaţă a repertoriului este foarte binevenită, mai mulţi părinţii susţinând necesitatea permanentizării acestei activităţi. Doar că odată cu activitatea de duminică, ar trebui să se încerce păstrarea şi a unei părţi măcar a orchestrei, dar şi funcţionalitatea garderobei, ne-a sesizat un părinte, care s-a recomandat ca fiind fidel spectator al operei clujene.