Istoricii de la cea mai mare universitate din România îşi varsă năduful: dacă nu se predau 2 ore pe săptămână istorie la gimnaziu, mai bine renunţăm de tot
0Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), din Cluj, a luat o poziţie fermă faţă de prevederea Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial, care prevede reducerea predării istoriei la o oră pe săptămână.
„Există o îngrijorare profundă, exprimată la nivelul opiniei publice, în ceea ce priveşte educaţia morală a elevilor, transmiterea valorilor culturale şi împărtăşirea sensurilor spirituale, în societatea supertehnologizată în care trăim, dominată de valori materiale, de individualism şi mărginire intelectuală. Cum vom reuşi să formăm cetăţeni responsabili şi implicaţi, refractari la corupţie şi capabili să împingă societatea în direcţia unor idealuri superioare, dacă lecţiile fundamentale pe care ni le oferă istoria nu vor fi învăţate în mod corespunzător, la vârsta potrivită, pe băncile ciclului gimnazial?”, se întreabă conducerea Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii, într-o luare de poziţie pe tema proiectului iniţial de Ministerul Educaţiei.
Istoricii consideră că ştiinţele exacte „îl leagă pe copiii noştri tot mai mult de calculator”, iar discipline precum istoria, sau geografia, incluse în categoria curriculară „om şi societate” le pot deschide acestora orizonturile.
„Dar cine să îi apropie atunci, în aceeaşi măsură, de tradiţie, de spiritualitate, de cultură sau de identitatea naţională, dacă matematica se predă în patru ore pe săptămână, iar istoria într-una singură? Echilibrul armonios dintre cultură şi tehnică, dintre spirit şi materie, nu poate fi asigurat de un plan-cadru în care aria curriculară „Om şi societate” nu acoperă nici măcar 20% din totalul de ore!”, menţionează istoricii clujeni.
"Mai bine renunţăm de tot!"
Conducerea Facultăţii subliniază că reducerea predării istoriei în ciclul gimnazial va duce la o educaţie defectuoasă a elevilor şi consideră că o oră pe săptămână este insuficientă. „Istoria nu se poate învăţa într-o oră pe săptămână, ca muzica sau desenul (care pot să rodească şi pe alte căi, în afara sălii de clasă, în sufletul creativ al elevului). Este inutil, este ineficient, este o pierdere de timp şi de resurse umane. Dacă nu este predată în condiţii decente, timp de 2 ore pe săptămână, pe parcursul întregului ciclu gimnazial, cum s-a practicat decenii la rândul şi cum se mai predă în atâtea ţări ale lumii, atunci poate ar fi mai bine să renunţăm la istorie de tot!”, răbufnesc profesorii de la UBB.
Necesară astăzi
Conducerea Facultăţii de Istorie din Cluj atrage atenţia că istoria educă elevii în spiritul apărării valorilor democratice, al interculturalităţii, oferind mijloace de evaluare şi comparare a diverse civilizaţii şi este cu atât mai necesară în contextul internaţional de astăzi.
„Crede cineva că ne putem permite să vitregim studiul istoriei în ziua de astăzi, când trăim ameninţarea terorismului islamist, provocarea valurilor migratorii sau şubrezirea încrederii în democraţie şi în construcţia europeană? Oare cum vor gestiona generaţiile următoare probleme de această natură, fără instrumentele intelectuale, axiologice şi emoţionale oferite de cunoaşterea istoriei? Cu ajutorul TIC-ului (Tehnologia Informaţiilor şi a Comunciării, n.red.), al ştiinţelor naturii, al limbii engleze?”, se întreabă semnatarii documentului.
În final, conducerea Facultăţii de Istorie şi Filosofie trage un semnal de alarmă la adresa guvernanţilor: "În aceste condiţii, atragem atenţia asupra faptului că tehnicienii şi decidenţii care au în grijă elaborarea şi adoptarea acestor planuri poartă pe umerii lor o răspundere uriaşă. Pe termen lung, miza acestor documente este însăşi perpetuarea noastră socială şi culturală. Ca indivizi, pe cont propriu, ne putem descurca şi cu o oră de istorie pe săptămână, sau poate chiar fără niciuna. Dar ca naţiune, ca societate coerentă şi conştientă, nu vom supravieţui".
„Ponderea istoriei a scăzut de-a lungul timpului”
Istoricul clujean Tudor Sălăgean, fost şef de secţie la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, în prezent directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a declarat că importanţa acordată istoriei în învăţământul românesc s-a redus de mai mult timp: „Este o evoluţie care a început din păcate acum mai mulţi ani. Ar trebui lucrat la manuale, ca să fie mai axate pe concepte utile decât pe momoararea de date şi pe exaltări patriotice. Dacă nu se doreşte atâta istorie naţională, se poate studia şi istorie europeană, dar în sine istoria este o materie foarte utilă pentru generaţia tânără, cunoaşterea civilizaţiilor trecute şi a experienţelor umanităţii este foarte benefică pentru orice elev. ”, a punctat Sălăgean.
Doar o oră pe săptămână
În decembrie 2015 Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică şi consultare online „Planul-cadru pentru învăţământul gimnazial”, în care se propun noi distribuţii ale materiilor şi numărăului de ore per disciplină care ar urma să fie studiate în clasele V-VIII.
Au fost incluse în dezbatere 3 variante de propuneri de Plan-cadru. În primele două variante Istoriei îi este rezervată doar o oră pe săptămână, în clasele V, VI şi VII şi 2 oe pe săptămână abia în clasa a VIII-a. Într-o situaţie similară se găseşte şi Geografia. În varianta a 3-a busuiocul este dres "pe jumătate", figurând 2 ore pe săptămână în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte una în clasele a VI-a şi a VII-a.
Istoria este integrată în categoria curriculară „Om şi societate”, alături de Discipline socio-umane, materii care se schimbă de la un an la altul (1 oră pe săptămână la toate clasele, în toate variantele), Geografie (care are aceeaşi repartizare ca şi Istoria), Religie (1 oră pe săptămână, la toate clasele, în toate variantele) şi un opţional (între 0-1 ore pe săptămână la toate clasele, în toate variantele).
Consultarea şi dezbaterea publică pe tema Planului-cadru s-au încheiat în 23 ianuarie, iar până pe 7 februarie propunerile primite vor fi analizate, Planul cadru urmând să fie revizuit. Între 8-10 februarie planul va fi validat de comisiile de validare şi urmează să fie avizat de Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei, care a elaborat documentul pe baza căruia s-a bazat la rându său „Planul-cadru pentru învăţământul gimnazial”.
Citeşte şi: