Închisoare cu suspendare pentru fostul director al Direcţiei Silvice Cluj. Traian Mariş era capul unui sistem mafiot în care fiecare pădurar din judeţ trebuia să plătească mită

Traian Mariş, fostul director al Direcţiei Silvice Cluj, a fost condamnat la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu suspedare sub supraveghere. Sentinţa pronunţată azi de Tribunalul Cluj poate fi atacată cu recurs. Mariş a fost acuzat că  că a primit mită  10.000 de lei, de la doi subalterni, pentru a le asigura stabilitatea posturilor şi rezultatele favorabile la controalele periodice

Traian Mariş, fostul director al Direcţiei Silvice, a fost condamnat la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere, a precizat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Petru Urs. El are un termen de încercare de 5 ani şi 10 luni. Mariş a fost acuzat că a primit mită  10.000 de lei, de la doi subalterni, pentru a le asigura stabilitatea posturilor şi rezultatele favorabile la controalele periodice. El a fost arestat preventiv, la 15 aprilie, după  ce cei doi pădurari l-au denunţat. În momentul reţinerii, anchetatorii au descoperit asupra lui Mariş cei 10.000 de lei, marcaţi anterior de procurorii DNA. Mariş a recunoscut acuzaţiile care i-au fost aduse. 

Închisoare cu suspendare şi pentru cel care i-a dat  mita

Valentin Mariş, subalternul fostului şef al Direcţiei Silvice, cel care i-a înmânat suma de bani considerată mită a fonst condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare cu suspendare condiţionată a executării pedepsei, cu un termne de încercare 4 ani şi 4 luni. 

Toţi angajaţii plăteau şpagă

Din rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT pe numele lui Traian Mariş rezultă că fiecare angajat al Direcţiei Silvice, de la ultimul pădurar până la şefii de ocloale silvice, trebuia să cotizeze 20.000 de euro pe an, în două tranşe, pentru a-şi păstra postul. Judecătorul Tribunalului Cluj a reţinut în actul de motivare a arestării lui Mariş că practica nu era izolată: „În cadrul Direcţiei Silvice, se manifestă o conduită profesională a angajaţilor, care conduce la concluzia că se practica strângerea de «cotizaţii» în stil mafiot. Plăţile par să fie făcute pentru asigurarea posturilor şi acoperirea furturilor de material lemnos, activităţi ilicite, în care s-ar părea că sunt implicaţi majoritatea angajaţilor. Toate au fost făcute, evident, sub «oblăduirea» şi «protecţia» inculpatului, persoana care ar trebui să vegheze la respectarea strictă a normelor legale“.

    Citeşte şi 

Piramida şpăgii la Direcţia Silvică Cluj. De la ultimul pădurar până la şefii de ocoale silvice, toţi plăteau 20.000 de euro pe an pentru protecţie

Cum susţine mafia lemnului din Cluj “mafia” politică. O parte din mita luată de şefii Romsilva ajungea la partide