Hotel peste grădina conţilor Bethlen

Intenţia omului de afaceri sibian Dumitru Ghişe de a construi un hotel cu şapte etaje pe suprafaţa unei grădini de pe strada Avram Iancu a aruncat în aer liniştea locatarilor din imobilul învecinat, situat pe strada Kogălniceanu nr. 8.

Cei 18 proprietari sunt indignaţi de faptul că hotelul ar urma să se ridice la doar trei metri de geamurile lor şi într-o zonă de rezervaţie arhitecturală. De altfel, ei au depus încă din 18 iunie 2009, un memoriu la Consiliul Local Cluj-Napoca în care au solicitat ca terenul în cauză, situat pe strada Avram Iancu nr. 21-23, să fie declarat zonă neconstruibilă.

„Nici până astăzi nu am primit un răspuns la memoriul nostru. Singurul lucru care ni s-a spus când am cerut răspuns a fost că cererea este în studiu “, arată arheologul Mihai Wittenberger, unul dintre locatarii de pe Kogălniceanu nr. 8. 

Acesta mai spune că investitorul a trimis anul trecut notificări printr-o casă de avocatură prin care cere avizul locatarilor pentru a putea construi hotelul, dar aceştia au refuzat să-şi dea acceptul. „Am fost şi în audienţă la primarul Apostu, care ne-a spus să stăm liniştiţi că se va ţinea seama de obiecţiile pertinente”, explică arheologul.

Imobil donat de contesa Bethlen-Nemeş

Imobilul de pe Kogălniceanu nr. 8, cu tot cu grădină, a aparţinut familiei conţilor maghiari Bethlen, iar în timpul naţionalizării, urmaşa acestora, contesa Sarolta Bethlen-Nemeş, a decis să doneze casa şi grădina Academiei Române, cu două condiţii: imobilul şi terenul să fie folosite de Academie şi de cercetătorii acesteia, iar ea să poată locui în casă până la moarte, care a survenit în 1991.

Locatarii nu înţeleg cum grădina casei lor a ajuns, acum câţiva ani, să fie proprietatea unei anume Dana Margareta Moraru Pop, care trăieşte în Geneva, Elveţia, şi care a vândut-o mai apoi lui Dumitru Ghişe.

„Asta reprezintă o necunoscută. Nu am reuşit până acum să aflu cum s-a operat întabularea pe numele doamnei Pop. Modalitatea în care s-au făcut înscrierile în CF sunt, din punctul meu de vedere, foarte ciudate”, spune Radu Herţeg, avocatul angajat de Mihai Wittenberger să rezolve situaţia.

Proiect respins la Cluj, dar aprobat la Bucureşti

Grădină peste care urmează să se ridice hotelul este singura porţiune din domeniul public în care se mai percepe conformaţia şanţului de apărare a Clujului medieval. Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Cluj a respins proiectul de construcţie a hotelului, în octombrie 2005, iulie 2006, iunie 2007 şi septembrie 2008.

După fiecare respingere a proiectului, beneficiarul construcţiei, Dumitru Ghişe, a schimbat proiectantul şi, ultima oară, a cerut aprobare direct de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. „Legea dă voie beneficiarilor să conteste decizia Clujului, aşa că s-au dus cu noul proiect la comisia naţională din Bucureşti. Acolo e Peninsula Balcanică, nu le pasă de Cluj şi au primit avizul“, a explicat arhitectul Virgil Pop, consilier superior în comisia zonală.

Acesta este însă, în continuare, de părere că ridicarea unui hotel pe terenul respectiv este improprie din două motive. „În primul rând, locul poate fi privit ca o fereastră temporală într-o fază de evoluţie a oraşului, care nu mai poate fi observată decât aici. În plus, hotelul va acoperi faţada sudică a clădirii, care este faţă principală şi nu zid orb, cum a fost considerat în proiect“, a mai explicat Virgil Pop.

Posibil obiectiv turistic

Locatarii au luat legătura cu arhitecţi peisagişti şi doresc să refacă grădina aşa cum era ea la origini. „Aici vin turişti care îşi fac fotografii şi admiră locul. Noi dorim să refacem grădina pe cheltuiala noastră şi să o transformăm într-un fel de parc interior”, a spus Wittenberger. Casa de pe Kogălniceanu este monument istoric de categoria A şi a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, fiind proprietatea familiei Bethlen. Grădina, cu o suprafaţă de 1222 de metri pătraţi, a fost amenajată în stil japonez, aici fiind plantaţi arbori şi arbuşti aduşi din Orient, care se mai păstrează şi astăzi.

Dumitru Ghişe: „Trăim într-o ţară aiurea”

Omul de afaceri sibian Dumitru Ghişe este cotat de Forbes cu o avere de 27-28 de milioane de euro. Printre alte afaceri, el deţine hotelul Golden Tulip Ana Tower din Sibiu şi Golden Tulip Ana Dome din Cluj-Napoca. Într-un scurt interviu acordat ziarului „Adevărul de Seară”, el a lăsat de înţeles că nu se cramponează de construcţia hoteluilui de pe Avram Iancu.

Locatarii de pe Kogălniceanu sunt împotriva construcţiei hotelului, dat fiind că imobilul lor e clădire monument istoric. În plus, spun că le veţi lua lumina odată hotelul ridicat…

Nu e adevărat. S-a făcut studiu, nu am făcut proiect după ureche. E un singur om pe care îl afectează. De la unul dintre vecini am acordul.

De ce aţi schimbat proiectantul de atâtea ori?

Am căutat până am nimerit pe unul care se pricepe. Ăsta de acum mi-a mai făcut hoteluri şi se pricepe.

Când credeţi că vă veţi apuca de construit?

Deocamdată sunt numai poveşti. Batem pasul pe loc de multă vreme. Dacă nu mi-a da consiliul local voie, nu o să construiesc. Trăim într-o ţară aiurea. Dacă oi face, oi face, dacă nu, nu.