FOTOREPORTAJ Peninsula, „orăşelul“ care a trăit patru zile lângă Cluj
0La doi kilometri de Cluj, unde e putea ajunge fie pe jos, fie cu autobuzul, şi-a instalat „tabăra“ Festivalul Peninsula. Pe Valea Gârbăului a avut loc a zecea ediţie a acestui festival, însă prima la Cluj-Napoca.
Intrarea a fost destul de strictă. Fără brăţară la mână nu aveai ce căuta, dar nici cu mâncare sau arme albe. Organizatorii au făcut şi o hartă pentru ca cei care intra să se poată descurca uşor.
De pe hârtie, festivalul aduce cu o tabără bine organizată din vreun joc medieval pe calculator. Fără războinici şi arme. Pe cealaltă parte a hărţii era o hartă cu principalele obiective din Cluj pentru curioşii care ar fi vrut să cunoască oraşului-gazdă din acest an al Peninsulei.
În primele zile ale festivalului au venit peste 33.000 de peninsulari la concertele susţinute de Alborosie, Paul Kalkbrenner, Şuie Paparude, Altar, Viţa de Vie, Emir Kusturica şi The No Smoking Orchestra.
În afara concertelor au putut să facă un tur cu un minielicopter, să încerce trambulina sau să facă bungee-jumping, ori să încerce diverse jocuri - existând un loc special în acest sens.
Insula Janis, corabia şi Izvorul „defect“ al fericirii
Localurile care şi-au împrovizat câte un spaţiu care de care mai inventiv. Cel mai interesant a fost cel de la Janis numit „Janisland“. Au amenajat o terasă într-o corabie, pe nisip, iar alături o terasă cu un pian şi plase pescăreşti, ca la Vama Veche.
Imediat lângă borna kilometrică care anunţă că acolo, lângă corabie, este kilometrul zero al Peninsulei se afla şi Izvorul Fericirii, pe care scria „defect“ şi lângă care s-a pozat sâmbătă după-amiza o mireasă furată de prieteni de la propria-i nuntă.
Servire mai prietenoasă, în trei limbi
De anul acesta, ONG-ul clujean „Igen, tessek/Da, poftiţi“ s-a gândit cum să facă şederea mai plăcută a peninsularilor veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate. PR-ii asociaţiei, Zsombor Szabo Györke şi Sever Miu, ultimul blogger al cotidianului Adevărul, spun că s-au făcut 128 de autocolante care s-au lipit pe localurile comercianţilor.
Autocolantele sunt foi care se lipesc şi cuprind ţara (România, Ungaria şi Marea Britanie) şi un simbol al ţării - motive populare în cazul României şi Ungariei, drapelul în cazul Angliei.
„Fiecare terasă şi fiecare comerciant care vinde produse alimentare are pus câte un autocolant care arată ce limbi vorbeşte vânzătorul în aşa fel încât clientul să ştie în ce limbă i se poate adresa“, explică Zsombor Szabo Györke şi Sever Miu, în apropierea corabiei „ancorate“ la Peninsula.
Veniţi de luaţi „Dilema“!
La câţiva metri, sub o bancă, e un număr al publicaţiei „Dilema“. Puţin mai încolo, lângă scenă, e un teanc de „(d)Dileme“ care fac faţă vântului mulţumită unor pietre.
Cei care vroiau să citească pe iarbă, la un suc sau la o bere, aveau la dispoziţie şi un stand de cărţi. De acolo putea fi cumpărate volume de la autobiografia lui Emir Kusturica, care a cântat la Peninsula, romane de scriitorul de Nobel, Mario Varga Llosa, care a vizitat Clujul în luna mai, sau eseuri cum este cel al lui Lucian Boia, „De ce este România altfel?“.
Mai puteţi citi:
Cu autobuzul la Peninsula. Din 15 în 15 de minute