FOTO Saşii foloseau metode moderne de publicitate. Cum arătau reclamele interbelice ale corporaţiilor multinaţionale

Saşii foloseau în perioada interbelică tehnici utilizate acum în marketing şi publicitate, a descoperit un asistent de la UBB. În plus, în ziarele lor îşi făceau reclamă, prin filialele bucureştene ale unor agenţii de publicitate străine, branduri mari existente şi azi precum Nivea, Vichy, Bayer, Mercedes Benz, Ford, Peugeot, Bosch, Suchard, Milka şi Philips.

Ioana Lepădatu este o tânără de 27 de ani din Cluj-Napoca care şi-a susţinut doctoratul pe o temă neabordată până acum: publicitatea în presa săsească din Transilvania în perioada interbelică.
Ea este asistent asociat la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, departamentul de Comunicare, Relaţii Publice şi Publicitate, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.
Doctoratul său, pe trei ani, a fost finanţat din fonduri europene, POSDRU, ca şi a altor zeci de studenţi.

Tânăra şi-a propus să facă un tablou al saşilor transilvăneni din perspectivă economică şi culturală plecând de la analiza machetelor publicitare apărute în presa vremii.  A ales doi ani - 1925, unul înainte de Marea Criză economică, şi 1935, primul an după criză, tocmai pentru a vedea evoluţia în timp a produselor folosite de saşi şi pentru a realiza un portret al acestora.

„A fost ales un an înainte de marea criză economică mondială şi unul după trecerea respectivei perioade economice. Oraşele supuse analizei au fost Bistriţa, Braşov şi Sibiu, locuri în care a existat cel mai mare număr de saşi transilvăneni în anii 1925 şi 1935.
Machetele publicitare au fost identificate şi analizate din publicaţiile Bistrisser Deutsche Zeitung din Bistriţa, Kronstädter Zeitung din Braşov, Deutsche Tagespost din Sibiu, care nu a mai apărut în 1935, şi Deutsche Tageszeitung din Sibiu“, explică Ioana Lepădatu.

Top 5 produse cu reclame

Ioana Lepădatu spune că nu se aştepta să găsească atât de multe produse în paginile ziarelor săseşti. Reclamele promovau branduri franţuzeşti, nemţeşti, româneşti şi americane. Aproape 30%  dintre reclame erau la produse şi servicii de lux .

Cu alte cuvinte, saşii aveau o sumedenie de produse din care puteau alege, de la mărci de cosmetice, îmbrăcăminte până la autoturisme, alimente şi băuturi alcoolice.

„Nivelul de trai al comunităţii săseşti din Transilvania era ridicat. Dacă din totalul machetelor publicitare 28,8% erau branduri internaţionale, cred că acest indicator este relevant pentru posibilităţile financiare ale saşilor“, subliniază clujeanca.

Ea a găsit în cotidienele săseşti (mai puţin cel din Bistriţa, care era un săptămânal) peste 2.300 de machete publicitare. Majoritatea au apărut în 1925, ziarele din 1935 fiind mai sărace în reclame din pricina crizei.

Într-un clasament al produselor cu cele mai multe reclame, pe prima poziţie se află cosmeticele şi produsele de îngrijire corporală precum: creme marca Nivea şi Vichy, pastă de dinţi Kalodont, parfumuri ca Chypre de Coty, L-T-Piver, Eau de Cologne No 4711, Bourjois.
Pe locul second sunt produsele de uz casnic, apoi extrem de prezente sunt reclamele la farmacii şi drogherii - aspirina marca Bayern (companie farmaceutică care există şi astăzi) care dădea dovadă de inovaţie şi îşi schimba mereu machetele.
Ioana Lepădatu povesteşte că nu lipseau reclamele la utilajele industriale şi agricole, dar nici cele la alimente, dulciuri şi băuturi.

„Am găsit multe machete publicitare de la Suchard şi Milka. La Braşov exista o fabrică de dulciuri numită Hess care nu am mai întâlnit-o şi în reclamele din 1935. Tot consecinţe ale crizei economice sunt reclamele la loto.
În ziarele săseşti din 1935 am întâlnit foarte multe reclame la biletele de la Loteria de Stat. Am mai observat că, în 1935, puţini dintre micii întreprinzători îşi mai făceau reclamă în ziar“, povesteşte clujeanca.

Portretul sasului interbelic

„Personificăm şi reducem astfel comunitatea săsească transilvăneană la imaginea unui singur individ. Un individ care, din perspectiva analizei noastre, este cultivat, interesat de viaţa culturală şi politică. Cu un statut social ridicat, îi place să se afle în cercuri aristocrate, să călătorească şi să fie la curent cu ultimele noutăţi. Preocupat de aspectul fizic, pune accent pe o înfăţişare îngrijită şi pe o îmbrăcăminte impecabilă. Are pasiuni şi hobby-uri, pe care datorită situaţiei financiare şi le poate satisface“, scrie Ioana Lepădatu în concluziile lucrării de doctorat.

Primele semne ale globalizării. Reclame la branduri internaţionale

Ea mai spune că saşii ştiau cum să facă publicitate. A observat că foloseau tehnici şi strategii actuale de promovare: puneau machete vizibile pe două pagini, atrăgeau atenţia asupra unui viitor produs printr-o întrebare, iar macheta respectivului produs apărea în următoarea perioadă.
Se folosea şi umorul. Spre exemplu, mesajul unei reclame la o cremă de pantofi suna haios - „dracul este negru, dar nu atât de negru cum este crema noastră de pantofi!“.

Companiile mulţinaţionale îşi făceau reclamă în ziarele săseşti din Transilvania prin intermediul agenţiilor străine de publicitate care îşi deschiseseră filiale la Bucureşti. Ioana Lepădatu afirmă că a întâlnit şi reclame la autoturisme şi accesorii mecanice marca Mercedes Benz, Ford, Fiat, Peugeot, Citroen, Bosch şi Shellgas, la băuturi alcoolice ca Ursus şi la produse de uz casnic (Philips, Hotel Majestic Bucureşti, Capşa, Longines, Zeiss, Pelikan, Singer, Polaris).

„Am găsit produse care nu mai există în ziua de azi, dar şi ale unor branduri celebre care sunt şi acum pe piaţă. Din acest fapt deduc că saşii erau foarte conectaţi la realitate. Erau atenţi la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor.
Ştiam că saşii au lăsat o moştenire uriaşă Transilvaniei. Însă acum, prin acest doctorat, pot să spun că i-am descoperit pe saşi“, încheie Ioana Lepădatu.