FOTO Dumitru Fărcaş a primit titlul de cetăţean de onoare al Clujului. O sală de spectacole şi un festival îi poartă numele
0Dumitru Fărcaş, cel mai mare taragotist român, a primit sâmbătă seara, 23 noiembrie, la Casa de Cultură a Studenţilor, titlul de cetăţean de onoare al judeţului Cluj. Distincţia i-a fost acordată pentru remarcabila sa carieră artistică.
Artistul din Maramureş care a colidat lumea din Canada până în Argentina şi din Coreea de Nord până în Australia şi a ajuns să-i cunoască pe toţi preşedinţii României, Dumitru Fărcaş a primit sâmbătă seara titlul de cetăţean de onoare al judeţului Cluj.
Distincţia a primit-o în cadrul festivităţii de premiere a Festivalului Naţional-Concurs „Dumitru Fărcaş - Taragotul de aur“ de la preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.
„Este un gest simbolic, o dovadă de apreciere şi o modalitate de a-i mulţumi pentru faptul că, deşi putea să locuiască oriunde în lume, a ales să rămână aici, unde s-a desăvârşit ca artist. Iar asta demonstrează un ataşament faţă de Cluj pe care doar maestrul îl poate explica”, a afimat Uioreanu.
Sala de spectacole de la Casa de Cultură a Studenţilor îi poartă numele marelui artist, iar ieri s-a încheiat primul festival denumit după Dumitru Fărcaş. Gala de premiere a început de la ora 18.00 cu mai multe moment artistice susţinute de de dansatorii ansamblului folcloric „Mărţişorul“, dar şi de soliştii Dinu Iancu Sălăjanu şi Ioan Bocşa.
La prima ediţie s-au înscris 60 de persoane. Juriul a fost alcătuit din: Aurel Marc, profesor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj, soliştii Ioan Bocşa, Dinu Iancu Sălăjanu, Vasile Sindean Ovadiuc, directorul Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă“', profesorul Ioan Berci, Mircea Câmpean din cadrul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Tradiţiilor Populare, şi Dumitru Fărcaş.
Festivalul a avut un buget de circa 50.000 de lei, iar din 2014 va fi internaţional.
Dumitru Fărcaş a fost descoperit de Mihai Guttman, fostul director al Liceului de Muzică din Cluj. Acesta bătea toate cărările din satele ardelene, în căutarea de elevi. Mai întâi l-au pus la flaut, apoi la contrabas. S-a rugat de profesorul de oboi să-l ia la el.
După absolvirea Liceului de Muzică, în anul 1960 a încercat să se angajeze la Ansamblul folcloric Maramureşul din Baia Mare. Acolo l-au luat doar ca taragotist. Postul de oboist era ocupat.
A trebuit să se recalifice rapid: „M-am pus la punct într-o săptămâna cu noul instrument”. Aici a avut ocazia să concureze cu marii artişti ai vremii, Zamfir, Drăgoi, Iordache.
Mai puteţi citi:
VIDEO Povestea celui mai bun taragotist al României