Feţele urâte ale Clujului. Sala de sticlă a primăriei, unde se iau deciziile importante pentru oraş, o urâţenie arhitecturală
0Sala de sticlă din cadrul Primăriei Cluj-Napoca este, arhitectural vorbind, unul dintre cele mai urâte spaţii publice din oraş. Asta în contrast cu frumuseţea arhitecturală a clădirii ce găzduieşte sediul administraţiei locale. Din exemplele pe care arhitecţii le-au dat privind imobilele cu o înfăţişare arhitecturală nepotrivită cu locul unde au fost ridicate amintim şi câteva biserici ortodoxe din oraş.
„Sala de sticlă din cadrul primăriei Cluj-Napoca este unul dintre cele mai urâte spaţii din oraş. Iniţial, acel loc era o curte interioară care a fost închisă şi transformată în sală, dar într-o manieră extrem de stângace“, afirmă Şerban Ţigănaş, şeful ordinului Arhitecţilor din România.
Acesta subliniază că modul în care a fost realizată sala de sticlă şi mobilierul folosit intră în contrast cu frumuseţea sediului Primăriei Cluj-Napoca (foto mai jos, credit foto: wikipedia.org).
„Putem să-i spunem Palatul Primăriei. Clădirea este o construcţie frumoasă, însă spaţiul cel mai vizibil şi locul unde se iau decizii (n.r. şi unde se întâlneşte Consiliul Local) - sala de sticlă - nu se ridică nici pe departe la nivelul construcţiei“, susţine arhitectul Ţigănaş.
Potrivit acestuia, alte „ratări de prestigiu“ pot fi considerate clădirile publice unde îşi desfăşoară activitatea Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga“ (foto mai jos, stânga: bjc.ro) , Consiliul Judeţean (imediat lângă sediul Bibliotecii, foto dreapta: presalocala.com), dar şi câteva biserici ortodoxe ridicate în anii 90.
„Din punct de vedere arhitectural, clădirea Consiliului Judeţean Cluj este una de calitate îndoielnică. Iniţial trebuia să fie sediu pentru vamă, dar ulterior s-au mutat acolo birourile Consiliului Judeţean. Nu e în regulă când construieşti clădiri publice urâte“, consideră Şerban Ţigănaş.
Arhitectul subliniază că deşi Catedrala Ortodoxă din Piaţa Avram Iancu este o bijuterie arhitecturală, în anii 90 s-au ridicat lăcaşuri sfinte de rit ortodox „neadecvate“ din punct de vedere arhitectural, adică urâte.
El dă şi câteva exemple: Biserica Ortodoxă de pe Bulevardul Eroilor al cărui hram este Schimbarea la faţă (foto dreapta, sursa foto: Ana Maria Cătălina, mw-panoramio.com), despre care spune că „are mari probleme de compoziţie“, biserica ortodoxă din intersecţia de lângă Interservisan din cartierul Gheorgheni care a fost „plantată acolo, pe spaţiul verde“, biserica ortodoxă de pe strada Primăverii din cartierul Mănăştur care „nu are armonie între elementele constituente“.
Mai puteţi citi: