Fenomenul care afectează două treimi din populaţia Terrei

La tropice, interacţiunea ocean-atmosferă determină fluctuaţii interanuale la scară mare, cunoscute ca El Nino. El Nino este un fenomen cvasiperiodic care se dezvolă la intervale între doi si şapte ani şi care durează aproximativ un an.

Potrivit unor studii, El Nino a influenţat de-a lungul timpului omenirea, iar efectele sale au contribuit, indirect, în cazul a 21% din totalul războaielor civile din lume. Iar autorii studiului cred că acest procent este şi mai ridicat (30%)  în ţările afectate în mod deosebit de acest fenomen climatic.

Profesor la University of California, Berkeley, Solomon Hsiang susţine că El Nino este un factor invizibil, afectând negativ recoltele şi favorizând apariţia unor epidemii. Foametea, şomajul în creştere şi alte probleme care sunt urmările directe sau indirecte ale fenomenului au alimentat disensiuni şi nemulţumiri, în special în rândul oamenilor cu venituri reduse, iar de aici până la escaladarea violenţelor şi chiar la conflicte a mai fost doar un pas. 

Deşi Europa este mai puţin afectată decât celelalte continente, cercetătorii susţin că influenţa El Nino nu este una neglijabilă. Inundaţiile din 1997 şi 2015, dar şi seceta din unele zone ale continentului au fost cauzate de acest fenomen. Efectele asupra Europei au fost însă şi indirecte.

El Nino, „vinovat” uneori şi pentru scumpiri 

El Nino a subţiat în 2015 stratul de apă caldă care înconjoară în mod normal Australia şi Indonezia. Specialiştii NASA au considerat atunci că El Nino este răspunzător şi pentru seceta din sudul Africii, inundaţiile din America de Sud sau valurile de căldură din India.

Un raport al Agenţiei Spaţiale Americane, publicat în urmă cu doi ani şi preluat de agenţiile de presă din întreaga lume, a semnalat faptul că în 2015 a fost grav afectată producţia mondială de orez, grâu, cafea şi alte culturi, care au fost distruse de secetă şi inundaţii, ceea ce a determinat creşterea preţului alimentelor. Majorarea preţului acestor produse a fost resimţită la rafturi şi în supermarketurile din România, ca de altfel pe întregul continent. 

Ciclurile meteorologice, cum ar fi cele legate de fenomenul El Nino şi Oscilaţia Nord Atlantică, afectează practic două treimi din suprafeţele agricole din întreaga lume, relevă un studiu efectuat de cercetătorii de Universitatea Aalto din Finlanda şi publicat de Sicence Daily.

Oscilaţia Nord Atlantică

În funcţie de anotimp, pot să apară numeroase anomalii de temperatură şi precipitaţii, mai ales în bazinul Pacificului, dar şi în cele două Americi şi Africa de Sud. Totuşi, în mod normal, influenţa fenomenului El Nino asupra Europei este, comparativ, mult mai slabă. În schimb, bătrânul continent este afectat direct de Oscilaţia Nord Atlantică.

Oscilaţia multidecenială a Atlanticului şi Oscilaţia Nord Atlantică sunt două fenomene importante care influenţează cea mai mare parte a Emisferei Nordice.

Fenomenul Oscilaţiei Nord Atlantice este definit de variabilitatea anomaliilor temperaturii apei la suprafaţa Atlanticului de Nord, iar specialiştii consideră că, începând cu 1995, suntem în plină manifestare a fazei sale pozitive, carcterizate de temperaturi mai ridicate. Oscilaţia se manifestă în fluctuaţiile vânturilor de vest de la latitudinile medii.

Dacă în cazul Oscilaţiei multideceniale a Atlanticului este vorba despre perioade de timp cuprinse între 50 şi 70 de ani, în cazul Oscilaţiei Nord Atlantice timpii caracteristici se întind pe perioade de câteva săptămâni, însă pot ajunge la câţiva ani şi chiar la decenii.

Cum afectează România

Fenomenul Oscilaţiei Nord Atlantice este caracterizat de corelaţii negative în câmpul

anomaliilor de presiune la nivelul mării între depresiunea islandeză şi maximul azoric. Simultan cu anomaliile de de presiune la nivelul mării apar anomalii ale temperaturii aerului la suprafaţă, opuse în vestul Groenlandei faţă de cea mai mare parte din Europa. Cele doua tipuri de configuraţii ale Oscilaţiei sunt caracterizate de temperaturi peste normal în sudul Groenlandei şi de temperaturi sub normal în Europa sau de temperaturi sub normă în vestul Groenlandei şi anomalii termice pozitive în Europa. Astfel, Oscilaţia Nord Atlantică are două faze, una pozitivă şi una negativă.

În România, faza pozitivă a Oscilaţiei Nord Atlantice aduce, de regulă, temperaturi de iarnă mai ridicate decât cele obişnuite, în timp ce precipitaţiile sunt deficitare, în special în sudul ţării. Cum Arcul carpatic acţionează ca o veritabilă barieră în faţa maselor de aer, efectele Oscilţiei Nord Atlantice sunt mai puternice în regiunile exterioare lanţului muntos.