Dreptate după moarte. „Vânătorii de securişti“, conduşi de un clujean, caută trupul unei victime ucise de comunişti în Caraş-Severin
0Un arheolog clujean şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului încep mâine, 20 septembrie, o nouă acţiune de deshumare a unei alte victime a Securităţii: Ioan Ienea, ucis în 1950, în Verendin din judeţul Caraş-Severin.
O mână de oameni se încăpăţânează, în ciuda greutăţilor băneşti, să facă dreptate familiilor victimelor Securităţii, a celor ucişi de comunişti. Ani întregi familiile şi-au plâns morţii sperând că odată şi odată trupurile lor vor fi găsite şi vor putea fi înmormântate creştineşte, că vor putea să-şi ia la revedere de la cei dragi.
Mâine, 20 septembrie, va începe o nouă acţiune de deshumare a unei victime a comuniştilor, a lui Ioan Ienea, poreclit Budarcă, din satul Verendin din judeţul Caraş-Severin. Acesta a fost ucis prin împuşcare de Securitate în data de 17 februarie 1950. Ienea a fost unul dintre susţinătorii grupului de rezistenţă anticomunistă din Banat „Organizaţia colonelului Ion Uţă“ – Uţă a fost prefect al judeţului Caraş-Severin.
Deshumarea va fi făcută de o echipă specializată de arheologi, condusă de Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), alături de care se vor afla Paul Scrobotă, colaborator IICCMER, de la Muzeul de Istorie din Aiud şi Horaţiu Groza, colaborator IICCMER, de la Muzeul de Istorie din Turda.
„Despre trupele de securitate care au acţionat în zonă, documentele existente fac referire la efective din Batalioanele de Securitate nr. 5 de la Oradea şi nr. 9 de la Braşov. Acestea erau subordonate Comandamentului Unic Timiş, cu sediul în Caransebeş, care a fost înfiinţat la 23 ianuarie 1949. Această structură de comandă a coordonat acţiunile tuturor forţelor de represiune care au acţionat atunci împotriva formaţiunilor de rezistenţă armată anticomunistă din Banat.
Împuşcarea lui Ioan Ienea s-a făcut arbitrar, nefiind bazată pe o sentinţă emisă de o instanţă judecătorească. Omorul a fost comis la ordin, din motive politice şi pe timp de pace“, scrie arheologul clujean Gheorghe Petrov, într-un comunicat.
Povestea lui Ioan Ienea
Bărbatul era cunoscut şi sub porecla de Budarcă. Ienea s-a născut în satul Verendin la 15 martie 1909, fiind singurul băiat dintre familia lui Nicolae şi Floarea Ienea. Ion Ienea a mai avut trei surori.
Ţăran, Ioan Ienea a fost încorporat în armată pentru satisfacerea serviciului militar la o unitate din oraşul Cugir, judeţul Alba, unde a învăţat meseria de armurier. Contingentul său a fost mobilizat să participe la acţiunile militare de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. După ce s-a întors de la război, Ienea a dobândit statutul de veteran de război.
După instaurarea regimului comunist în România, în zona Banatului au luat fiinţă mai multe grupări armate de rezistenţă anticomunistă. Cea mai importantă dintre acestea a fost Organizaţia colonelului Ion Uţă, un ofiţer de carieră care, în perioada cuprinsă între 19 ianuarie 1941 şi 31 octombrie 1943, a îndeplinit funcţia de prefect al judeţului Severin.
La sfârşitul anului 1943, acesta a demisionat din armată, iar după 23 august 1944 s-a înscris în PNŢ-Maniu şi a fost ales preşedinte al organizaţiei PNŢ Lugoj. Militând pentru ideile democratice, după alegerile falsificate din noiembrie 1946, colonelul a început să fie urmărit de către autorităţile comuniste. Fiind în pericol de a fi arestat, în primăvara anului 1947 intră în clandestinitate şi se refugiază în Munţii Banatului, unde organizează şi preia comanda unui grup de partizani anticomunişti.
Prin trădare, colonelul Uţă a fost ucis în noaptea de 7 spre 8 februarie 1949, într-o confruntare armată cu trupele de securitate, în zona satului Borlovenii Noi din jud. Caraş-Severin. Organizaţia anticomunistă a continuat însă să existe şi după moartea lui Ion Uţă, până în anul 1955, dată până la care toţi membrii ei au fost pe rând capturaţi şi/sau ucişi.
Ienea ajuta gruparea fostului prefect
Ioan Ienea a fost considerat ca fiind un susţinător al acestei grupări, întrucât membrii acesteia apelau frecvent la serviciile sale pentru repararea şi întreţinerea armamentului de infanterie pe care îl deţineau. Astfel, în primăvara anului 1949, autorităţile l-au arestat în satul natal, însă acesta a profitat de neatenţia escortei şi a evadat.
S-a refugiat în zona muntoasă din jurul Verendinului, unde a stat împreună cu câţiva partizani din gruparea colonelului Uţă. După o vreme, a revenit în sat, unde a stat ascuns în gospodăria unei surori. În acelaşi timp, mergea acasă noaptea pentru a-şi amenaja o ascunzătoare săpată sub casă.
După ce acest adăpost secret a fost terminat, Ioan Ienea a stat ascuns numai în propria casă. Despre această ascunzătoare autorităţile au aflat de la un cumnat de-al său, Marcu, care fusese arestat şi torturat.
A doua zi după ce au aflat unde se ascunde, casa lui Ioan Ienea a fost înconjurată de un pluton de soldaţi din trupele de Securitate, care au răscolit toată gospodăria.
Ienea a fost surprins în ascunzătoarea de sub casă, fiind împuşcat în cap de către un soldat.
Victima a fost scoasă în curtea casei, fiind încă în viaţă, dar a murit în scurt timp. Cadavrul a fost transportat în cursul aceleeaşi zile în faţa Primăriei din Verendin, unde a fost ţinut expus sub pază timp de două zile.
Ienea a fost îngropat de către soldaţi în afara cimitirului situat în partea de jos a satului din locul numit Sălişte. Nici o rudă, preotul sau alţi consăteni nu au avut voie să participe la înhumare.
Mai puteţi citi:
Cluj: Gheorghe Petrov, clujeanul care dezgroapă morţii comunismului
Luptătorul anticomunist Teodor Şuşman, deshumat în comuna lui Boc