Diaspora, către premier: „Dacă este un salariu atât de bun minimul pe economie, de ce toţi angajaţii din instituţiile publice câştigă cu mult peste media naţională?“
0Vicepreşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni, Florin Ţîra, a scris pe contul de Facebook al asociaţiei amintite un mesaj intitulat „Ce trebuie să facem pentru a se întoarce românii în ţară?“, ca răspuns la discursul primarului Capitalei, dar şi la cel al premierului Dăncilă.
„După spusele doamnei Firea, trebuie redusă la tăcere societatea civilă, astfel încât să se sfârşească starea permanentă de conflict şi de instabilitate din România. Aşadar, noi suntem vinovaţi că fraţii, părinţii şi copiii noştri sunt departe. Noi, cei care încercăm să supravieţuim în ţara noastră“, aşa începe mesajului lui Florin Ţîra, vicepreşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni. Acesta este originar din Cluj, oraş în care şi locuieşte în prezent.
Gândurile sale au fost publicate pe contul de Facebook al Federaţiei şi reprezintă un răspuns la declaraţiile făcute de primarul Bucureştiului, Gabriela Firea, şi de premierul României, Viorica Dăncilă. „Prin civilizaţia limbajului, prin decenţa cu care ne exprimăm şi prin faptul că nu încercăm să scoatem din orice situaţie un avantaj propriu sau permanent să criticăm şi să scoatem la tablă pe ceilalţi care muncesc”, a declarat Firea.
Alături de citatul primarului Capitalei apare şi o declaraţie a prim-ministrul României, care ar fi fost făcută la România TV:
„Sunt foarte mulţi în afară. Sunt oameni care, efectiv, nu mai ştiu realitatea din România. Nu ştiu că au crescut salariile, nu ştiu că avem locuri de muncă, că avem situaţii în care nu avem specialişti pentru anumite domenii, că există anumite oportunităţi să-şi deschidă o afacere. Aceste lucruri, să ştiţi că de multe ori nu sunt cunoscute în Diasporă şi acest lucru dăunează faptului că sunt mulţi care vor să se întoarcă acasă, care au această dorinţă de a reveni în ţară, să-şi deschidă o afacere sau să se angajeze. Eu am lucrat 9 ani la Bruxelles. Cât am fost europarlamentar, am vorbit cu foarte mulţi români. Marea majoritate îşi doreau să se întoarcă acasă”.
Clujeanul ia fiecare afirmaţie făcută de cele două şi dă o replică în mesajul intitulat „Ce trebuie să facem pentru a se întoarce românii în ţară?“.
„Stimată doamnă, permiteţi-ne nouă, celor care le ducem dorul fraţilor plecaţi departe, să vă explicăm de ce nu se întorc ei acasă. Spuneaţi că s-au construit spitale. Dacă vă referiţi la acele spitale la care primeşti ajutor numai după ce oferi plicul, la acele spitale în care un şofer de ambulanţă câştigă aproape cât doctorul, la acele spitale din care ieşi mai bolnav decât ai intrat sau la acele spitale în care, chiar dacă eşti asigurat medical, trebuie să îţi plăteşti medicamentele şi tratamentele, atunci, nu vă supăraţi, dar cred că preferă să rămână într-un loc unde primează sănătatea oamenilor şi nu corupţia“, scrie vicepreşedintele.
Acesta adresează, retoric, câteva întrebări premierului:
„De asemenea, când spuneţi instabilitate la nivel naţional, poate ar fi bine să vă gândiţi la instabilitatea fiscală şi politică provocată de elita noastră. Sau credeţi că schimbarea guvernelor odată la câteva luni şi modificarea continuă a legislaţiei fiscale poate să creeze un mediu favorabil dezvoltării unei afaceri în ţară?
Doamna prim-ministru, aţi făcut referire la salariile mari din ţară. Spuneţi-ne, vă rugăm, nu dumneavoastră, ci oricare dintre consilierii pe care îi aveţi, pot trăi din minimul pe economie? Sau dacă este un salariu atât de bun acest minim pe economie, de ce toţi angajaţii din instituţiile publice câştigă cu mult peste media naţională? Cum poate să fie atractivă din punct de vedere salarial o ţară în care statul plăteşte mai bine decât privatul?“.
Conţinutul integral al scrisorii:
„Ce trebuie să facem pentru a se întoarce românii în ţară?
După spusele doamnei Firea, trebuie redusă la tăcere societatea civilă, astfel încât să se sfârşească starea permanentă de conflict şi de instabilitate din România. Aşadar, noi suntem vinovaţi că fraţii, părinţii şi copiii noştri sunt departe. Noi, cei care încercăm să supravieţuim în ţara noastră.
Stimată doamnă, permiteţi-ne nouă, celor care le ducem dorul fraţilor plecaţi departe, să vă explicăm de ce nu se întorc ei acasă. Spuneaţi că s-au construit spitale. Dacă vă referiţi la acele spitale la care primeşti ajutor numai după ce oferi plicul, la acele spitale în care un şofer de ambulanţă câştigă aproape cât doctorul, la acele spitale din care ieşi mai bolnav decât ai intrat sau la acele spitale în care, chiar dacă eşti asigurat medical, trebuie să îţi plăteşti medicamentele şi tratamentele, atunci, nu vă supăraţi, dar cred că preferă să rămână într-un loc unde primează sănătatea oamenilor şi nu corupţia.
Mai aminteaţi dumneavoastră de şcoli. Suntem de acord că se construiesc şcoli, însă cred că am prefera cu toţii să avem calitate şi nu cantitate. Să se investească într-un sistem de învăţământ în care profesorul e pregătit profesional şi dedicat, în care profesorii universitari ştiu să pronunţe corect cuvântul “panglică”, în care elevul e stimulat să se dezvolte şi sprijinit, iar şcoala să nu fie gratuită doar pentru el, că ne-am săturat să vedem cât de mult ne costă o şcoală reglementată prin lege ca fiind obligatorie şi gratuită. Şi când spunem sprijinit ne referim la sprijin financiar pentru familie, deoarece, acel învăţământ gratuit e doar teoretic. Da, ne referim la acelaşi învăţământ gratuit pe care domnul Liviu Pop, colegul dumneavoastră, l-a explicat atât de clar: “Educaţia e gratuită conform Constituţiei. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, pentru copil e gratuit. Copilul nu plăteşte nimic. ”Poate e greu de înţeles pentru dumneavoastră, însă copilul acela chiar aparţine unei familii care trebuie să îl sprijine financiar, deci nu, educaţia nu este un serviciu gratuit pentru el. Când o să reglementaţi “gratuitatea” şi calitatea învăţământului românesc, atunci cei plecaţi o să aibă un motiv bun să se întoarcă în ţară.
De asemenea, când spuneţi instabilitate la nivel naţional, poate ar fi bine să vă gândiţi la instabilitatea fiscală şi politică provocată de elita noastră. Sau credeţi că schimbarea guvernelor odată la câteva luni şi modificarea continuă a legislaţiei fiscale poate să creeze un mediu favorabil dezvoltării unei afaceri în ţară?
Doamna prim-ministru, aţi făcut referire la salariile mari din ţară. Spuneţi-ne, vă rugăm, nu dumneavoastră, ci oricare dintre consilierii pe care îi aveţi, pot trăi din minimul pe economie? Sau dacă este un salariu atât de bun acest minim pe economie, de ce toţi angajaţii din instituţiile publice câştigă cu mult peste media naţională?
Cum poate să fie atractivă din punct de vedere salarial o ţară în care statul plăteşte mai bine decât privatul?
Nu, doamnelor, nu putem să venim nici măcar în vacanţe în ţara noastră. Un drum din Maramureş până în Dobrogea este mult mai anevoios şi obositor decât tranzitarea mai multor state europene. Până şi bulgarii au reuşit să realizeze mult mai multe din acest punct de vedere.
Aşa că, distinse doamne, permiteţi-ne nouă, celor rămaşi acasă, să fim vocea fraţilor noştri de peste hotare şi să vă transmitem că lor, celor care au pompat în economia românească prin pumnul de mărunţiş trimis familiilor de acasă, le este frică să investească şi să se întoarcă într-un mediu în care cinstea, onoarea şi munca sunt învinse de hoţie, tupeu şi aroganţă“.
Mai puteţi citi:
Investiţia în educaţie şi diaspora sunt singurele soluţii care ar putea schimba România, crede Emanuel Cioacă, preşedintele Federaţiei Românilor de Pretutindeni. Are 40 de ani, e originar din judeţul din care provin mulţi dintre guvernanţii ţării, însă are cu totul alte vederi. Deşi Federaţia nu are nici o lună de la înfiinţare, mai multe partide politice din România i-au dat deja târcoale.