Detaliul care putea s-o salveze de la moarte pe tânăra înjunghiată în plină stradă de iubitul gelos
0SMS-urile în care era ameninţată cu moartea primite de la Mohamed Mustafa nu au alarmat-o îndeajuns de tare pe fosta iubită astfel încât să meargă la Poliţie. Duminica trecută, tânăra a fost înjunghiată în faţa blocului unde locuia. Legea îi permitea să obţină urgent un orin de protecţie provizoriu pe baza acelor mesaje.
Algerianul Mohamed Mustafa Mohamed, 28 de ani, suspect în cazul crimei care a avut loc în seara zilei de duminică, 23 august 2020, pe o alee din Cluj-Napoca, a fost arestat preventiv. Tânărul a recunoscut în faţa poliţiştilor că şi-a înjunghiat fosta prietenă din gelozie. El a aşteptat-o noaptea în faţa blocului în care locuia şi a ucis-o. Poliţiştii au găsit în telefonul victimei mesaje în care aceasta era ameninţată cu moartea.
În plus, bărbatul a fost condamnat, în luna august, la 1 an şi 7 luni de închisoare sub supraveghere (pedeapsă care a fost suspendată, deci nu a făcut efectiv închisoare-nr) pentru lovire sau alte violenţe, distrugerea şi violare de domiciliu, pentru un incident petrecut în toamna lui 2018. Acesta a intrat cu forţa în locuinţa fostei iubite, a bătut-o şi i-a distrus telefonul.
„Adevărul” a stat de vorbă cu psihologul criminalist Gabriela Groza despre cum pot fi evitate astfel de tragedii şi cum trebuie femeile să se comporte pentru a nu ajunge ca un iubit violent să le pună în pericol sănătatea sau chiar viaţa.
De la o palmă se poate ajunge la crimă
„Nu trebuie să fie tolerante comportamentele de minimă violenţă, pentru că dacă sunt ignorate acestea vor escalada şi pot ajunge până la crimă. De la o palmă lucrurile pot evolua până chiar la o crimă, dacă nu se face nimic.Dacă se întâmplă astfel de incidente, victima trebuie să se despartă de agresor”, explică psihologul. În plus de aceasta, legislaţia permite emiterea unui ordin de protecţie simplificat, prin procedură civilă.
Ioana Valentina putea să obţină un ordin de protecţie pe baza SMS-urilor de ameninţare primite.
„Dacă victima nu vrea să facă plângere penală pentru că nu vrea să-şi pună fostul partener într-o situaţie dificilă sau poate mai are sentimente de afecţiune, există procedura ordinului de protecţie provizoriu, care e o procedură civilă, care nu presupune o plângere penală. E suficient să demonstrezi acele acte de violenţă şi se pot lua măsuri de protecţie fără sesizare penală, iar persoanei nu i se face cazier. Violenţa nu trebuie să fie fizică, se poate demonstra chiar şi printr-un SMS”, a explicat Gabriela Groza pentru „Adevărul”.
Fosta iubită a lui Mohamed Mustafa Mohamed putea să se adreseze Poliţiei sau instanţei şi ar fi putut obţinut rapid un ordin de protecţie.
Astfel, victima poate cere poliţiei emiterea unui astfel de ordin de protecţie provizoriu sau se poate adresa instanţei de judecată: „Poliţiştii constată existenţa riscului iminent pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din probele obţinute şi formularul de evaluare a riscului. În cazul în care, ca urmare a evaluării situaţiei de fapt, se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii au obligaţia de a informa persoanele care susţin că sunt victime ale violenţei domestice cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie de la instanţă”, conform Poliţiei.
Ce măsuri se pot lua
Prin ordinul de protecţie provizoriu emis de poliţist se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie:
- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
- obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.
Algerianul Mohamed Mustafa Mohamed fusese condamnat la închisoare pentru că şi-a bătut o altă fostă iubită. FOTO: ziardesuceva.ro
Pe o perioadă de maxim 6 luni
Perioada de 5 zile se calculează pe ore, adică 120 de ore de la momentul la care s-a emis ordinul de protecţie provizoriu. Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii. Procurorul de la parchetul competent decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecţie provizoriu.
Procurorul va înainta apoi ordinul de protecţie provizoriu (OPP cu o durată de 5 zile), însoţit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie (OP cu o durată de maxim 6 luni).
Pedeapsă de la 6 luni la 5 ani
Pentru nerespectarea obligaţiilor impus în ordinul de protecţie, pedepsele s-au majorat chiar în luna august a acestui an (Legea 183/2020). Conform vechii legislaţii, încălcarea ordinului atrăgea închisoare de la o lună la un an. Noua prevedere legală stabileşte pedepse de la 6 luni la 5 ani.
„Anii trecuţi plângerile privind violenţa domestică nu erau luate foarte în serios de poliţişti în principal, din cauză că organele judiciare descurajau victimele care în final retrăgeau plângerea. Victima era făcută să se simtă vinovată. Între timp s-a modificat legislaţia şi aceste plângeri sunt luate mult mai în serios”, spune psihologul.
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie a stabilit toate formele de violenţă care pot sta la baza ordinului de protecţie. „Pe lângă violenţă fizică este luată în considerare şi cea verbală, psihologică, economică etc. Un SMS de ameninţarea se poate încadra la violenţă, de exemplu”, explică Gabriela Groza.
Un SMS poate fi considerat un act de violenţă
Legea amintită (217/2003) stabileşte că Violenţa în familie se manifestă sub următoarele forme:
a) violenţa verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare;
b) violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
c) violenţa fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
d) violenţa sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;
e) violenţa economică - interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
f) violenţa socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
g) violenţa spirituală - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
Vezi aici mai multe detalii despre ordinul de protecţie provizoriu.
„Cel mai bun predictor pentru viitor e trecutul”
Un semnal de alarmă trebuie să fie, spune Gabriela Groza, modul în care partenerul s-a comportat cu fostele iubite. În cazul acesta, suspectul a fost chiar condamnat la 1 an şi 7 luni de închisoare pentru că şi-a bătut o altă iubită. „Cel mai bun predictor pentru viitor e trecutul. De foarte multe ori anumite persoane au problemele pe dimensiuni foarte specifice din viaţă, chiar dacă se comportă normal, pot să fie colegi, şefi, taţi buni, dar pot să aibă o problemă majoră în legătură cu relaţia de cuplu. Atunci, e foarte bine când avem partener să ne uităm la cum s-a comportat cu fosta iubită - dacă a bătut-o pe fosta - indiferent de explicaţii – şansele sunt ca acest comportament să se repete”, spune psihologul.
În plus, în cazul de faţă, fiind vorba despre un tânăr al cărui tată este algerian, mama fiind româncă, putem vorbi şi despre diferenţe culturale, spune Gabriela Groza: „În alte culturi, faptul că cineva se desparte de tine este o mare dezonoare, lucrurile sunt luate foarte personal, ca lipsă de respect, iar reparaţia privind demnitatea rănită nu poate reparată decât dacă faci tu ceva suficient de grav persoanei. În unele cazuri se ajunge chiar la moartea, care e văzută ca un compensator al onoarei de multe ori”.
În ceea ce priveşte modul în care trebuie să analizăm ameninţările, psihologul spune că: „acestea trebuie analizat de la caz la ca. Una este ameninţarea din partea unei persoane care ameninţă tot timpul, dar nu face nimic, iar altceva este când ameninţarea e urmată de fapte. Din nou, cel mai bun predictor pentru viitor este trecutul. Văzând cum se comportă după o ameninţare ne putem da seama dacă sunt doar vorbe sau se va trece la fapte. Oricum, dacă ştim că persoana e violentă şi e capabilă de a-şi ieşi din fire, ar trebui luăm în serios ameninţările”.