Cum era omenirea să rateze o imagine de la descoperirea ADN-ului. „Dacă revista Time nu trimitea niciun fotograf nu ar fi existat nicio poză de atunci”
0După ce săptămâna trecută, Stefan Hell a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea UBB, sâmbătă, 4 iunie, James Watson a povestit cum a fost descoperit AND-ul ce i-a adus Nobelul în 1962: structurile moleculare ale acizilor nucleici, ADN şi ARN. Conferinţa a fost intitulată „The Finding of the Double Helix by Jim Watson and Francis Crick”.
UPDATE 18.31 Mai rar e Aula Magna a UBB plină până la refuz cum a fost azi. Iar asta într-o sâmbătă după-amiază şi cu festival de film în oraş. Oamenii au venit să-l asculte pe James Watson, unul dintre savanţii care au descoperit ADN-ul. La cei 88 de ani ai săi împliniţi, Watson a povestit mai bine de o oră, insistând pe detalii şi făcând glume, cum au fost descoperiţi acizii nucleici.
„Profesorii mei au fost extraordinari“, a spus laureatul Nobel. Întotdeauna i-au plăcut cărţile. „Citeam tot timpul”, spune Watson. Una dintre cărţile care au jucat un rol important a fost „What is life“/„Ce e viaţa“: „Nu am fost niciodată o persoană religioasă. Nu cred că viaţa a venit de la Dumnezeu. Atunci vine întrebarea: de unde a venit?“.
În opinia sa nu este un loc mai frumos în lume - ştiinţific vorbind - decât Universitatea Cambridge, care este şi locul unde au fost descoperiţi acizi nucleici.
În timpul prezentării, savantul a arătat şi poze cu Francis Crick, un om de ştiinţă cu a făcut marea descoperire a vieţii sale. Despre Crick a povestit foarte multe detalii: cum l-a întâlnit când Francis are 35 de ani, cum era originar din Northampton, un loc cunoscut în Anglia pentru încălţămintea care se fabrica acolo, dar şi cum bunicul acestuia, un om care nu a făcut şcoală, a corespondat cu Charles Darwin. „Francis nu vroia să înveţe latină. Zicea că nu îi vede locul în viaţa lui“, zice James Watson.
„Credeam că toată chimia de care aveam nevoie se găseşte în cărţi, că o vom citi“, mărturiseşte simpaticul savant ce a luat Nobelul. Un chimist de la Caltech, California Institute of Technology, uitându-se peste munca lor, pusă pe hârtie, le-a spus că au greşit structura chimică. „I-am zis că o avem dintr-o carte. Ne-a spus că a fost scrisă greşit acolo, în carte“, spune James Watson.
Au corectat şi într-o sâmbătă dimineaţa, în luna februarie a anului 1953 - îşi aminteşte clar nobelistul, au făcut marea descoperire. „Dacă revista Time nu trimitea niciun fotograf nu ar fi existat nicio poză de atunci. Nici eu, nici Crick nu aveam aparat de fotografiat“, adaugă James Watson.
Deşi cei d ela Time nu au scris atunci, în 1953, niciun articol, poza a rămas. Aplaudat intens la final, James Watson s-a ridicat de pe scaun în semn de mulţumesc. Savantul a acordat autografe la sfârşitul prelegerii:
Laureatul Premiului Nobel, Jim Watson, va vorbi, sâmbătă, 4 iunie, la Cluj, în Aula Magna a UBB, de la ora 16.00, despre descoperirea structurii moleculare a acizilor nucleici, ADN şi ARN - „dublu helix”.
Evenimentul este organizat de cei de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, respectiv de Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai în colaborare cu Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie şi TENSS. În deschidere vor vorbi academicianul Octavian Popescu şi prorectorul pe cercetare al UBB, psihologul Daniel David.
Jim Watson a primit în anul 1962 Premiul Nobel pentru participarea sa alături de Francis Crick şi Maurice Wilkins la descoperirea structurii moleculare a acizilor nucleici (ADN, ARN) şi a semnificaţiei acestora pentru transferul de informaţie în organismele vii.
Mai puteţi citi: