Copiii din satul transilvănean interbelic, o poveste inedită, în imagini alb-negru, pe Facebook
0Muzeul Etnografic al Transilvaniei a deschis în această lună o nouă expoziţie virtuală pe Facebook dedicată satului transilvănean de odinioară. Imaginile au fost făcute în perioada interbelică şi redau ipostaze din viaţa copiilor de la ţară. Prima expoziţie pe Facebook a muzeului clujean a fost cea din 8 martie, fiind dedicată ţărăncii în toate momentele vieţii sale - fată, mamă, bunică.
„Dorim să vă introducem în atmosfera fascinantă - idilică şi dură deopotrivă - a satului transilvănean interbelic, prezentându-vă ipostaze importante din viaţa copiilor.
De la cea mai fragedă vârstă, aceştia îşi urmau mamele la muncile agricole şi casnice, activităţi de la care ţărăncile nu erau scutite nici măcar în perioada alăptatului.
La scurt timp, copiii primeau sarcini bine definite în familie: aveau grijă de fraţii mai mici, erau iniţiaţi treptat în muncile specifice, potrivite rolului pe care urmau să-l joace în societatea locală“, astfel sună prezentarea pe Facebook, făcută de cei de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
Fetiţe lucrând cu răsucă şi bârnaş. Lunca Cernii, jud. Hunedoara, 1929. Foto: D. Galloway, Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Expoziţia se numeşte „Satul transilvănean tradiţional - univers al copilăriei“ şi cuprinde 16 fotografii făcute în 1922-1931 de către etnografii Romulus Vuia şi Denis Galloway. Imaginile s-au păstrat în arhiva de fotografii a muzeului clujean.
Imaginile redau cum cei mai mici locuitori ai satului transilvănean se adaptau ]ncă din copilărie ritmului specific al vieţii în satul tradiţional, alternanţei orelor de muncă cu cele de odihnă, a treburilor zilnice cu joaca şi sărbătoarea.
Copii maghiari, jucându-se. Stana, judeţul Sălaj, 1926. Foto: D. Galloway, Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Nu lipsesc imagini cu copii jucându-se, însă jocul era unul diferit de cle din ziua de azi când există internet, facebook, telefon mobil şi tabletă. „Era mult mai simplu, dar la fel de creativ, mai puţin diversificat, dar mult mai aproape de natură“, spun cei de la Muzeul Etnografic.
Fată cu bârnaş. Lunca Cernii, jud. Hunedoara, 1928. Foto: D. Galloway, Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Fotografiile inedite din expoziţie au fost postate pe Facebook din prima zi a lui iunie, de Ziua Copilului.
Mai puteţi citi:
FOTO Femeia transilvăneană de la ţară, în fotografiile inedite ale Muzeului Etnografic din Cluj
Chipul femeilor - copile, neveste, mame, bătrâne - îmbrăcate în portul popular specific zonelor de unde provin a fost imortalizat de etnografii Romulus Vuia şi Denis Galloway şi pot fi admirate într-o expoziţie atipică, adică online, pe Facebook.
Geamgiii din zona comunei clujene Mărgău, comuna natală a fostului premier Emil Boc, au colindat ţara-n lung şi-n lat ca să-şi câştige existenţa. Ca să se poată înţelege între ei fără ca alţii să priceapă ce vorbesc, aceştia au inventat un limbaj cu totul aparte care azi este singurul argou profesional rural din România: gumuţeasca.
FOTO Măgăruşul Ică, noul „chiriaş“ la Muzeul Satului din Cluj
E maroniu, pufos, nu fuge la bliţuri, dimpotrivă, şi îi place fânul. Vorbim de noul locatar al Parcului Etnografic „Romulus Vuia“ din Cluj (Muzeul Satului), măgăruşul Ică. El este un cadou primit de conducerea muzeului de la un iubitor de cultură, Remus Pop, cunoscut în Cluj şi sub porecla de „Mongolu‘ “ (când râde, ochii săi seamănă cu cei ai unui mongol).