Condiţii de cinci stele pentru şoarecii de laborator. Vezi aici cum trăiesc cobaii în „hotelul animalelor“ GALERIE FOTO

Biobaza Institului Oncologic, unde cercetătorii fac zilnic experimente pentru a găsi cel mai potrivit tratament pentru bolnavii de cancer, găzduieşte 1.200 de şoareci şi 200 de şobolani. Animalele cumpărate din Germania, cu preţuri între 20 şi 100 de euro, sunt tratate regeşte: alimentaţie specială, cuşti curăţate zilnic, iar hainele „vizitatorilor“ sunt trecute printr-o instalaţie cu ultraviolete.

O vizită la biobaza Institului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă“ din Cluj se face în condiţii de securitate maximă. Nimeni nu poate pătrunde în „hotelul animalelor“, aşa cum sunt numite camerele care găzduiesc peste 1.500 de şoareci şi şobolani experimentali, fără să aibă parte de un duş.

Apoi, hainele şi halatele vizitatorilor sunt trecute print-un sistem cu ultraviolete, pentru ca în cameră să nu pătrundă microbi care ar putea îmbolnăvi animalele.

De altfel, şoarecii şi şobolanii sunt una dintre comorile biobazei institutului, cu ajutorul cărora cercetătorii fac zilnic experimente, care au ca scop găsirea unui tratament pentru cancer şi, în final, salvarea vieţilor pacienţilor.

Şoarece de 100 de euro

 Animalele au fost cumpărate în 2009, din Germania, de la una dintre cele mai mare companie mondială care se ocupă de creşterea animalelor pentru experimente, Charles River. Doar pentru un singur şoarece sau şobolan, institutul a plătit între 20 şi 100 de euro. Odată cu primii o sută de şoareci şi şobolani de cercetare aduşi la Cluj, a renăscut şi biobaza Institutului, care a fost înfiinţată în 1964.


„Era o clădire veche la care nu se putea asigura acest circuit închis, în care să existe o sală unde să se poată intra din afară şi să fie pregătit acest filtru atât de complex, povesteşte medicul Ioana Neagoe, directorul de dezvoltare şi cercetare al Institului Oncologic „Ion Chiricuţă“.

Acum, după o investiţie de peste 60.000 de euro, biobaza a fost adusă la standarde europene. Sala de experimente arată acum precum una de operaţie, are toate echipamentele necesare în dotare, instalaţie de ventilaţie proprie, mobilier şi pardoseală la standarde medicale europene, pentru a preîntâmpina contaminarea animalelor.

De altfel, şoarecii şi şobolanii de aici sunt trataţi regeşte. Îngrijitoarele biobazei sunt obligate să le asigure, zilnic, 12 ore cu lumină şi 12 ore cu întuneric, dar şi să le spele şi dezinfecteze cuştile, în fiecare zi. Nota de plată pentru întreţinerea animalelor experimentale, vitale oricărui centru oncologic cu pretenţii, este şi ea pe măsură. Doar pentru trei luni de zile, mâncarea pentru şoareci şi şobolani costă peste 5.000 de lei.

Condiţii speciale

„Este o hrană pe care o cumpărăm de la firme specializate. Are conţinut de cereale, vitamine, sare, magneziu, însă este extrem de scumpă. Nu le poţi da lapte de alimentară şi ovăz ca pe vremuri, acelea nu sunt sterile în primul rând. Până şi rumeguşul e steril“, explică Neagoe.

Animalele mai sensibile sunt ţinute într-o cameră  specială. Institutul intenţionează să achiziţioneze şi şoareci nuzi (fără blană-n.r.), extrem de valoroşi pentru cercetare. Aceştia nu sunt capabili să producă celule ale sistemului imunitar, drept care dezvoltă cel mai uşor o tumoră. Dacă în 2009, biobază avea doar 100 de animale, acum aceasta are în proprietate peste 1.500, de care se ocupă patru îngrijitoare şi doi cercetători.

Rezultatele experimentelor, pentru generaţiile viitoare

Biobaza de la Institutul Oncologic dă posibilitatea medicilor de aici să-şi alinieze metodele de tratament la ultimele tendinţe mondiale, susţine Ioana Neagoe, directorul de cercetare şi dezvoltare al clinicii.

„Acesta este cel mai nou tip de abordare în cercetarea oncologica, în sensul că încercăm să stabilim pentru fiecare pacient tratamentul care i se potriveşte lui. Nu tratăm boala, ci încercăm să tratăm pacientul“, a explicat ea.

Practic, pentru studii de cercetare, medicii institutului colectează o piesă din tumora extirpată de la pacient, pe care, cu acordul lui, o investighează ulterior, cu scopul de a găsi un tratament care să fie cel mai potrivit tipului de cancer pe care l-a dezvoltat.

Astfel, o piesă de mici dimensiuni din tumora care a fost extirpată de chirurg este injectată în animalele de laborator, pentru a vedea cum se modifică, pe măsură ce evoluează.

„De asemenea, se pot trata aceste tumori cu diferiţi compuşi sau produşi terapeutici, care dacă vor avea un răspuns pozitiv pot prezenta un potenţial tratament pentru pacient, chiar dacă nu pentru pacientul respectiv“, mai spune cercetătorul.

Cele mai multe dintre studiile realizate la biobaza de la Oncologie sunt de perspectivă, susţinute Neagoe: „Noi de aceea îi şi informăm pe pacienţii noştrii atunci când ne semnează consimţământul că e posibil ca studiile pe care noi le facem să aducă beneficii abia pentru generaţiile următoare de pacienţi“.

Pentru ca un studiu în acest domeniu să fie validat e nevoie de experimente pe zeci de animale, care trebuie să fie identice, de acelaşi sex şi cu aceeaşi greutate. Numai aşa rezultatele au relevanţă. Pe lângă animalele pe care se fac experimentele, e nevoie de un număr de minimum 20 de animale, „lotul de control“, perfect sănătoase, pe care se compară rezultatele.

Pentru ca un studiu să fie publicat într-o revistă de ştiinţă de renume internaţional, drept confirmare a importanţei rezultatelor, acesta trebuie să fie validat de cel puţin trei ori. Ea a precizat că numărul lucrărilor publicate în reviste este criteriul principal după care este evaluată cercetarea ştiinţifică în aceste biobaze.

Cea mai recentă reuşită a biobazei de la Oncologie este publicarea unui studiu, luna trecută, despre folosirea unor molecule mici care blochează dezvoltarea tumorii.