Clujeanul care a încercat să-l omoare pe Gheorghiu-Dej, despre torţionarul Ficior: „Un ţăran îndesat, dur, care umbla ţanţoş“
0Clujeanul Traian Neamţu (79 de ani) a fost deţinut politic şi a petrecut şase ani în celulele închisorii Gherla, prin coloniile de muncă de la Periprava, Salcia şi Stoieneşti. Acum este preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Nu poate uita calvarul prin care a trecut.
Acesta a povestit, pentru Mediafax, că îl ştie bine şi pe Ion Ficior, pe care l-a întâlnit la Periprava, unde a fost deţinut în două rânduri. Neamţu mai spune că, pe lângă torţionarii Ficior şi Vişinescu, „sunt sute care şi-au bătut joc de românii care nu au dorit decât să lupte pentru neam şi ţară“.
Clujeanul a fost condamnat 10 ani de închisoare pentru că a vrut să îl împuşte pe Gheorghiu-Dej.
„Am fost deţinut în Colonia de Muncă de la Periprava în două rânduri, din decembrie 1959 până în vara anului 1960 şi apoi încă un timp în anul 1963. La Periprava, unde am ajuns în 6 decembrie 1959, am construit două blocuri din cărămizi pentru ofiţeri şi gardieni. Acolo erau peste 4.000 de ţărani care nu vroiau să intre în colectiv, legionari, reţinuţi administrativ. La Periprava l-am cunoscut pe acest Ion Ficior, era locotenent major.
Era un tip de ţăran îndesat, bine clădit, dur, care umbla ţanţoş, cu cizmele lustruite.
Ţin minte că avea un cal alb, cu care vizita centrele de lucru.
Ştia să bată bine, când bătea, ştiai că ai căpătat, când primeai o palmă să te întorci peste cap. Eu, personal, am scăpat şi nu am fost bătut de el, dar l-a bătut pe fratele meu, Augustin Neamţu, care l-a lovit pe un turnător notoriu şi a intrat pe mâna lui Ficior, care i-a arătat cum se bate. L-a pus în lanţuri şi l-a băgat la izolare, pentru că şi-a permis să se atingă de omul lor de legătură", povesteşte Neamţu.
„Pentru ei nu era nevoie de un motiv să ne bată, te băteau dacă nu le plăcea cum umblai. L-am auzit acum că a spus că deţinuţii au murit de bătrâneţe la Periprava, dar să-şi amintească numai de căpitanul Duca, din Gherla, din lotul de la Târgovişte, care a murit de foame la 30 de ani, ultimele lui cuvinte fiind «n-aveţi o bucată de pâine?». La fel a murit acolo şi părintele Bacoţiu. Mureau pe capete şi erau adunaţi într-o cameră mică, iar până venea tovarăşul procuror, oamenii erau mâncaţi de şobolani. Iarna îngheţau şi apoi cadavrele, în pielea goală, erau puse într-un cărucior pentru că hainele statului nu puteau fi băgate în pământ, costau bani, şi îngropate în gropi comunei", menţionează fostul deţinut politic clujean.
Ajuns student, Neamţu le-a explicat celor de la partid că este "proletar", dar a fost dat afară din facultate. Nici intervenţia pe lângă rectorul de atunci al universităţii clujene, Constantin Daicoviciu, nu a contat cu nimic:
„M-am consolat, dar a crescut în mine ura faţă de regimul comunist. Am luptat pe toate căile, cum am putut, iar în 1956 ne-am pregătit cu mai mulţi şi ne-am gândit ce bine ar fi să îl împuşcăm pe Gheorghe Gheorghiu-Dej şi să se extindă revoluţia din Ungaria în ţările socialiste", spune Traian Neamţu.
Grupul a fost descoperit, însă, de Securitate, iar membrii săi au fost arestaţi, percheziţionaţi şi duşi la Gherla, la Securitate, apoi la Cluj.
Neamţu mai afirmă că nu are nevoie de banii torţionarilor: „Să nu ne jignească cu o astfel de lege (privind reducerea pensiilor torţionarilor şi plata unor despăgubiri către victime -n.r.), e ceva grotesc. Nu ne trebuie banii lor, să îi folosească cei de la conducerea ţării, pentru ei. Nouă să ni se plătească banii încasaţi de Ministerul de Interne pentru anii cât am lucrat în coloniile de muncă, în agricultură sau construcţii. Să ne dea acei bani, nu banii torţionarilor“.
El îl consideră vinovat pe fostul preşedinte Ion Iliescu faptul că ar fi "protejat" torţionarii din timpul regimului comunist, dar acuză şi guvernele de după 1989 că nu au făcut nimic pentru identificarea şi tragerea lor la răspundere.
Textul integral, AICI.
Mai puteţi citi:
Cluj: Gheorghe Petrov, clujeanul care dezgroapă morţii comunismului
Luptătorul anticomunist Teodor Şuşman, deshumat în comuna lui Boc