Cercetător clujean, despre valul 4  al pandemiei: „Avem prima săptămână cu ceva veste bună”

O echipă de cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj a prevăzut până acum evoluţia pandemiei şi a anunţat inclusiv valul 4 şi amploarea acestuia.

Levente Szasz este coordonatorul echipei de cercetători care a pus bazele unei platforme în care publică periodic informaţii şi infografice privind evoluţia pandemiei. În proiectul numit „COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor (RoEIM)” sunt implicaţi cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a UBB. Chiar şi BBC a folosit într-un material informaţiile oferite de experţii clujeni, care avertizau ce va urma încă din august, iar predicţiile s-au dovedit a fi exacte.

Ultimul grafic realizat de cercetătorii clujeni şi postat luni, 28 octombrie, indică faptul că valul 4 pare că şi-a atins limitele şi a ajuns la platou, ba chiar se anunţă primele scăderi. „Ne aşteptăm la o mică scădere dacă ne uităm la întreagă săptămână faţă de săptămâna trecută. Săptămâna trecută şi prognoza noastră a fost de creştere, iar realitatea ne-a arătat că aşa a fost. Acum avem prima săptămână cu ceva veste bună, deşi avem zile cu peste 10.000 de infectări, iar unele chiar cu peste 15.000. Pe săptămâna în curs ne putem aştepta în continuare la la o uşoară scădere”, explică Levente Szasz.

Mult mai greu de realizat sunt însă prognozele pe termen lung, subliniază profesorul. El a explicat şi metodele utilizate. „Noi ne uităm la serii de date în timp, utilizăm metode statistice econometrice constatate, cunoscute şi utilizarte la nivel global, dar aici sunt nişte factori pe termen lung care ţin de comportamentul unui virus la care noi economiştii nu ne pricepem atât de bine. Previziuni mai lungi putem să facem numai în anumite perioade ale pandemiei, cum a fost acea perioadă de creştere dinamică. O perioadă de creştere dinamică poate fi modelată cu aceste instrumente statistice econometrice”, adaugă profesorul. Totuşi, cel puţin în ce priveşte primul val, se pare că scăderea va continua şi în săptămânile care urmează.

Un nou lockdown ar fi fost fatal economiei

În ce priveşte măsurile care ar fi putut adoptate pentru a preveni explozia de cazuri, profesorul consideră că acestea ar fi trebuit luate încă din vară. În schimb, Levente Szasz precizează că  România nu îşi mai permitea un nou lockdown şi că o nouă blocare a economiei, la fel ca anul trecut, ar fi echivalat cu un dezastru. În acest sens, el dă ca exemplu scăderea record a economiei României de anul trecut, care nu are echivalent în ultimii 30 de ani şi în întreaga istorie modernă a ţării. 

„Ar fi fost dezastru mai ales pentru companiile, pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi mai ales din acele sectoare de servicii unde este nevoie de prezenţa fizică a consumatorului, a clienţilor, pentru a avea o cifra de afaceri, pentru a aduna mai departe afacerile din cadrul acestor companii. Mă refer aici la turism, la sectorul ospitalităţii, la servicii de cultură, artă, divertisment. Cred că aceste sectoare ar fi fost cel mai grav afectate de un posibil lockdown”, a mai spus Szasz.

Vestea bună este însă că economia României funcţionează, dincolo de anumite probleme, iar creşterea prognozată de cercetătorii din Cluj este una importantă, 7,8% raportat la 2020. Trebuie însă ţinut cont şi de faptul că 2020 a fost un an extrem de greu în condiţiile în care lockdown-ul care a ţinut aproape două luni, în intervalul martie - mai, a secătuit economia. Măsurile economice luate atunci de România au fost bune, spune Szasz, însă anumite efecte secudare se văd azi.

„Orice măsură are un cost şi costul acestor măsuri de salvare a economiilor din UE şi implicit din România va avea acest efect. Toate băncile centrale au pompat bani în economie că să ţină sub control efectul pandemiei şi să ţină în continuare în mişcare afacerile de la aceste companii. Desigur, va trebui să plătim preţul acestora o dată prin inflaţie şi pe cealaltă parte şi prin finanţarea pe termen lung a deficitului bugetar.

Din păcate, cei care suferă cel mai mult sunt cei care sunt deja într-o situaţie mai precară şi care aveau probleme şi înainte de pandemie”, a încheiat profesorul clujean.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Când vom ajunge în sfârşit pe platou cu valul 4 de COVID-19 şi când va începe să scadă numărul de cazuri. Anunţul cercetătorilor clujeni

Economistă româncă de la Coface, despre o eventuală criză. „Nu mai e situaţia din 2008”