Ce spunea un doctor la început de secol XX: “E o adevărată crimă şi risipă colosală ca banul public să fie folosit pentru clădiri de biserici în loc de şcoli”

Istoricul ardelean Marius Rotar spune că acţiunile de duminică, 29 decembrie, ale Asociaţiei Secular-Umaniste nu sunt o noutate în ţara noastră şi că aceasta are un ”strămoş”: o asociaţie creată, în 1909, la Iaşi, Asociaţia Naţională a Liber Cugetătorilor.

“Problema separării bisericii de stat nu e una nouă în societatea românească, aşa cum s-ar părea la prima vedere. Acţiunile Asociaţiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR) nu reprezintă o premieră nici din punctul de vedere al intereselor urmărite, şi nici ca structură de acţiune. Contextul actual în care se manifestă ASUR, precum şi BOR sunt diferite de realităţile trecute, dar realităţile de azi provin din  procesul modernizării statului şi societăţii”, explică istoricul ardelean Marius Rotar, profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, totodată şi preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România.

Ardeleanul spune că o asociaţie de la începutul secolului trecut avea ţeluri asemănătoare. Se numea Asociaţia Naţională a Liber Cugetătorilor şi a fost fondată la 1 iulie 1909, la Iaşi. În cadrul asociaţiei a apărut o revistă numită “Raţiunea”, iar un membru de seamă a fost Constantin Thiron, specialist în patologie şi terapeutică de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Iaşi.

Universitarul care cerea interzicerea sfeştaniei

Thiron a scris mai multe lucrări printre care şi “Conflictul între Ştiinţă şi Religie” (1909). “Această lucrare a scris-o datorită unui memoriu pe care l-a înaintat Consiliul profesoral al Universităţii din Iaşi privind organizarea unei sfeştaniei ortodoxe la deschiderea anului universitar. Prin acel memoriu, Thiron solicita suprimarea sfeştaniei întrucât, susţinea el, nu exista nicio regulă pe baza căreia aceasta se desfăşoare. Iar efectuarea sfeştaniei nu era prevăzută în regulamentele universităţii moldave”, explică istoricul Rotar.

“Copiii şi ţăranii ar deveni imorali şi criminali dacă n-ar fi religia şi biserica”

Gânditorul ieşean propunea, în septembrie 1911, într-un alt memoriu, scris în numele Asociaţiei Naţionale a Liber Cugetătorilor şi prezentat la un congres din Hamburg, suprimarea/interzicerea unor pasaje din Constituţia din 1884 referitoare la: religia de stat, înlocuirea jurământului religios cu cel „pe onoare şi conştiinţă”, revizuirea legii electorale, „despărţirea bisericii de stat”, desfiinţarea Facultăţilor de Teologie şi a altor forme de învăţământ religios susţinut de către stat, încetarea subvenţionării bugetului cultelor (“Casei Bisericii”), incinerarea cadavrelor etc.

Thrion sublinia că pe anul de exerciţiu financiar 1909-1910, din bugetul statului, se duceau în “Casa Bisericii” circa 8 milioane de lei.

“La această sumă se adăugau diverse alte donaţii ale credincioşilor date bisericilor şi preoţilor “sub falsul motiv că ţăranii şi copiii ar deveni imorali şi criminali, dacă n-ar fi religia şi biserica”.
Profesorul ieşean arată că era nevoie de “emanciparea poporului român de sub jugul bisericii, eliberându-i mintea şi economisându-i banul pentru alte nevoi utile. (...) Astfel, e o adevărată crimă şi risipă colosală că banul public fie folosit pentru clădiri de biserici în loc de şcoli şi alte instituţii moderne”. Thrion a militat şi  pentru desfiinţarea învăţământului religios în şcolile publice şi spunea că o asemenea idee fusese susţinută inclusiv de către filosoful Vasile Conta la 1884 şi Victor Babeş în 1906”, explică Marius Rotar.

Doctorul îi aprecia pe ardeleni

Profesorul nu contesta utilitatea Bisericii Ortodoxe Române în trecut, însă credea că aceasta a fost prea neînsemnată comparativ cu beneficiile de care s-a bucurat instituţia.
Doctorul de la Universitatea din Iaşi îi aprecia, în mod deosebit, pe liderii mişcării naţionale din Ardeal de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea care, afirma Thrion (citat de Marius Rotar), că aveau “meritul de a reprezenta numai ideea de patrie, fără basme religioase inutile şi ruinătoare averii credincioşilor şi mişcătoare naţionalismului leal, care e bazat numai pe naţionalitate, iar nu pe credinţe religioase”.

Reacţia BOR

Textele, ideile şi acţiunele lui Constantin Thiron nu au rămas fără ecou. Biserica a reacţionat. Mărturie stau scrierile arhimandritului Iuliu Scriban. Acesta îl acuza pe doctor de propagarea unor idei străine spaţiului românesc, dar şi de neînţelegerea profundă a ideilor religioase şi chiar a conceptului de liberă gândire care, potrivit prelatului ortodox, nu era în contradicţie cu gândirea şi ideologia creştină.
Constantin Thiron nu a fost singurul. Ideile sale au fost susţinute şi de Nicolae Leon (1862-1931), tot universitar ieşean, dar un mare susţinător al teoriei evoluţionismului în România.

Mai puteţi citi:

Mafia Cioclilor nu a iertat nici familia scriitorului Horia-Roman Patapievici

Autorul primei cărţi despre incinerare din România: „Nicio personalitate incinerată nu şi-a pierdut din respectul neamului românesc!“

Autorul primei cărţi despre incinerare cere public ca Biserica Ortodoxă să respecte dorinţa lui Sergiu Nicolaescu de a fi incinerat

S-a deschis prima casă funerară de incinerare din România. Oferă un produs nou: contractul funerar din timpul vieţii, plătibil în rate, cu consiliere pentru familie