Ce şanse sunt ca temperaturile ridicate din timpul verii să pună capăt pandemiei COVID-19. Concluzia BBC după consultarea unor specialişti britanici

Mulţi epidemiologi şi virusologi aşteaptă cu speranţă sosirea sezonului estival din emisfera nordică, ce ar putea pune capăt pandemiei COVID-19 sau cel puţin ar putea să o tempereze. Însă în ce măsură s-ar putea întâmpla acest lucru, deocamdată nici măcar specialiştii nu pot spune cu exactitate.

Optimismul unora dintre ei începe să se mai estompeze pe măsură ce datele arată că noul coronavirus s-a răspândit în întreaga lume. Însă mulţi cercetători cred că este încă prea devreme pentru a trage concluzii şi că, pentru a da un răspuns corect, ar trebui urmărită cu multă atenţie evoluţia şi răspândirea cazurilor pe parcursul unui an întreg, într-un singur loc. 

Pentru asta, notează BBC, putem analiza răspândirea SARS-CoV-2 în diferite climate din întreaga lume, spre a găsi indicii. Totuşi, potrivit sursei citate, există unele dovezi că cele mai multe cazuri au fost grupate în special în regiunile mai reci şi mai uscate

Ţările reci, aparent mult mai afectate

Un studiu a indicat că ţările cele mai afectate au avut până la 10 martie temperaturi medii mai mici decât cele în care s-au înregistrat mai puţine cazuri. În acelaşi timp, în cazul unui alt studiu, s-au analizat 100 de oraşe din China, fiecare cu peste 40 de cazuri de COVID-19. Şi aici, rezultate sugerează că pe măsură ce temperaturile şi umiditatea sunt mai ridicate, cu atât rata de transmisie este mai mică.

În sfârşit, o a treia analiză a sugerat că, deşi cazurile sunt răspândite pretutindeni pe glob, focarele sunt grupate în special în „zone relativ reci şi uscate” - cel puţin până la 23 martie. Însă, după cum a subliniat un grup de cercetători de la London School of Igiene and Medical Tropical, virusul s-a răspândit acum în fiecare regiune, iar concluzia ar fi că s-a extins în toate zonele climatice, de la cele reci şi uscate şi până la regiuni calde şi cu umiditate ridicată.

Există o diferenţă între Nord şi Sud?

În cazul multor altor virusuri, inclusiv cel gripal, se observă un model sezonier în emisferele nordice şi sudice. Dar regiunile tropicale apropiate de ecuator nu experimentează acelaşi tipar.

Şi unele dintre regiunile calde şi umede în care au existat cazuri transmise local, cum ar fi Malaezia şi Republica Democratică Congo, sunt aproape de Ecuator, aşa că nu ar putea oferi cele mai bune dovezi pentru ceea ce ar putea să se întâmple în altă parte.

Pe de altă parte, privind spre emisfera sudică, la Australia şi Noua Zeelandă, ţări în care primele cazuri s-au înregistrat la finele verii, se poate spune că au avut mult mai puţine cazuri decât ţările din emisfera nordică. Însă şi în acest caz există o mulţime de alţi factori de luat în calcul, între care şi densitatea populaţiei. Doar că, având în vedere că virusul s-a răspândit treptat în întreaga lume - iniţial prin călătorii - pe măsură ce anotimpurile s-au schimbat, este dificil de identificat efectul climatului.

Există unele dovezi că alte coronavirusuri circulă în principal în lunile de iarnă, potrivit unei echipe de cercetători de la University College London (UCL) şi de la London School of Igiene and Medical Tropical. Pentru asta, ei au analizat un eşantion de aproape  2.000 de persoane. Cercetătorii au observat vârfuri ale cazurilor de coronavirus în timpul iernii, cam în aceeaşi perioadă cu sezonul gripei, în timp ce vara au fost înregistrate foarte puţine cazuri.

Unul dintre autorii studiului, Ellen Fragaszy, cercetător la UCL, a concluzionat că, prin urmare, ar fi posibil să avem mai puţine cazuri peste vară”. Nu există însă nicio certitudine în acest sens. Totodată, numărul mare de cazuri şi răspândirea lor în întreaga lume ar părea să indice faptul că nu ar trebui să ne punem mari speranţe că vara va veni ca o salvare. 

Este noul virus ca şi alte coronavirusuri?

Noul coronavirus, numit Sars-Cov-2, care provoacă boala COVID-19, pare să se răspândească în acelaşi mod ca şi alte coronavirusuri. Însă ceea ce îl face diferit este faptul că e mai virulent şi provoacă mai multe decese.

Drept urmare, doctorul Michael Head, de la Universitatea din Southampton, consideră că evoluţia şi impactul noului coronavirus au fost „în mod clar foarte diferite de coronavirusurile deja cunoscute”.

Păstrează însă şi un semn de întrebare: „Rămâne de văzut dacă numărul de cazuri COVID-19 va scădea ca răspuns la schimbările de mediu, cum ar fi temperatura şi umiditatea”, a încheiat el.