Cartea religioasă al cărei conţinut rivalizează cu bestselleruri celebre. Învăţurile unor pustnici din Egipt repuse în context de către un preot român
0”Nu poţi să opri vântul, dar îi poţi sta împotriva, adică nu-ţi poţi opri gândurile, dar le poţi controla”, spune părintele Dorel Gălan din Cluj. Acesta este un exemplu dintr-o carte religioasă cu învăţături ale sfinţilor din pustia egipteană, volum plin de sfaturi şi exemple care, traduse pe înţelesul oamenilor de rând, poate fi aşezat pe acelaşi raft cu zecile de bestselleruri de dezvoltare personală vândute în toată lumea.
”Cine n-are bătrâni să-şi cumpere”, spune un vechi proverb românesc. Zicerea face referire la vorbele pline de înţeleptciune ale vârstnicilor, la experinţele prin care au trecut de-a lungul vieţii şi la modul în care au ştiut să-şi înfrâneze pornirile în situaţii de mare tensiune, dar şi la modul în care au gândit în anumite momente şi au reuşit să depăşească greutăţi pe care le credeau imposibil de trecut.
Bătrânii înţelepţi ai pustei egiptene şi poveţele lor date ucenicilor au fost adunate, ani buni în urmă, într-o carte religioasă deloc cunoscută omului de rând. Ea se numeşte ”Pateric” şi cuprinde învăţături şi experienţe duhovniceşti. I se mai spune ”Cartea bătrânilor”, “Învăţături ale părinţilor duhovniceşti” sau “Învăţături ale bătrânilor” pentru că, etimologic vorbind, ”pateric” vine din grecescul ”patir” ce se traduce în româneşte prin ”tată”.
Părintele Dorel Gălan din Cluj a luat câteva dintre învăţăturile acestor sfinţi ai pustiului şi le-a interpretat într-o manieră inteligibilă omului de azi, din era tehnologiei, care citeşte şi cărţi de dezvoltare personală pe tabletă şi caută să ţină pasul cu timpul şi timpurile. Analizând câteva exemple luate întâmplător, preotul clujean spune că poveţele sfinţilor părinţi sunt extrem de actuale şi pot fi privite ca nişte sfaturi prin care noi, ca indivizi, putem să ne dezvoltăm personal.
La emisiunea ”Sfinţii, contemporanii noştri” de la Radio Renaşterea din Cluj, preotul Gălan a vorbit despre autocontrol, dezvoltarea de competenţe şi cum evenimentele nu determină stările noastre, ci felul în care noi le interpretăm (idee din psihologia modernă), dar şi cum să facem ordine în mintea noastră, controlându-ne gândurile. Despre toate acestea a discutat cu exemple concrete din ”Pateric/Cartea bătrânilor” arătând cum o carte religioasă, citită cu atenţie şi interpretată cu puţin ajutor, ajută omul să vadă lucrurile dintr-o perspectivă străină lui până atunci.
Autocontrol, şef de promoţie la Oxford şi inteligenţa emoţională
”Bine este pentru om să stea împotriva sa întru toate. Asta spune Avva Zaharia când e întrebat ce să facă monahul. Însă noi putem extinde şi zice: ce să facă omul pentru că monahul e şi el om, are aceleaşi trăiri, aceleaşi neputinţe. Însă ce a vrut să spună Avva Zaharia? Într-o epocă a educaţiei s-a pus accentul pe cultura generală, să se ştie cât mai multe despre ce ne înconjoară. Însă, nu doar inteligenţa, IQ-ul şi logica sunt importante, ci şi inteligenţa emoţională pentru că te poate educa. Pe înţeles, degeaba este cineva şef de promoţie la Oxford dacă nu se poate stăpâni pe sine însuşi sau e prea timid. Cu alte cuvinte, în vorbele sfântului părinte se arată cât de important este autocontrolul, însă el formulează ideea altfel”, explică preotul.
Într-un alt exemplu din ”Pateric”, părintele clujean redă un dialog dintre Sfântul Părinte Avram şi un credincios. Acesta din urmă îl întreabă ce va face dacă pe rogojina sa din chilie va găsi o femeie: va spune că ea nu e acolo? Iar bătrânul i-a răspuns că nu va nega existenţa ei acolo, ci se va lupta cu gândul să nu o atingă. ”Patima există, dar ea este legată, spune Avva Avram. Deci – completează preotul Gălan – mă lupt cu gândul rău. Concluzia e că patimile continuă să trăiască, Sfinţii Părinţi nu au negat impulsurile, ci doar le-au controlat. Aşadar, inteligenţa emoţională îţi permite să controlezi o stare. Şi avem dreptul să fim furioşi, dar nu să permanentizăm acel sentiment ajungând la ură şi la alte lucruri nefolositoare pentru suflet”.
Moştenirea experienţei
Mulţi dintre monahii pustiei din Egipt au fost ţărani simpli care - după criteriile de azi – analfabeţi sau semianalfabeţi.
”Actualul sistem educativ clasic e încă orientat spre acumularea de cunoştinţe, iar evaluarea se face prin reproducerea a ceea ce ai învăţat, deci nu pe competenţe. Însă, educaţia are mai multe trepte: a spune, a demonstra şi a face, adică a te implica. Cunoaşterea înseamnă competenţe în orice domeniu. Cum ilustrează Patericul ideea dezvoltării competenţei? Printr-o discuţie dintre doi intelectuali ai pustiei, Avva Evagrie şi Avva Arsenie. Evagrie l-a întrebat pe Arsenie: «cum se face că noi, cu toată învăţătura noastră, suntem mult în urma acestor ţărani egipteni?». Arsenie îi răspunde: «pentru că noi ne bazăm doar pe învăţătura noastră, pe achiziţiile intelectuale pe care le avem din cărţile pe care le-am citit. În schimb, ţăranii ştiu din osteneala lor, şi-au dovedit virtuţile». Deci, virtuţi înseamnă competenţe spirituale, iar a fi competent spiritual înseamnă a fi virtuos”, povesteşte preotul clujean.
Acesta subliniază că e important să ştii să transformi experienţele pe care le ai în situaţii de învăţare: să vezi ce ai făcut bine şi ce ai putea să îmbunătăţeşti şi să faci diferit de experienţa iniţială.
”Doar din lupta cu tine însuţi poţi deveni mai bun. Experienţa nu e neapărat ceea ce ţi se întâmplă, ci ceea ce faci tu din ceea ce ţi se întâmplă”, subliniază preotul.
Idei din psihologia de azi în poveţe de acum sute de ani
Una dintre ideile psihologiei moderne spune că nu evenimentele determină stările noastre, ci interpretările pe care noi le dăm realităţii ce ni se întâmplă. ”Într-o lecţie pe care a dat-o unui ucenic, Avva Pimen l-a scos afară şi l-a pus să simtă vântul. I-a zis să încerce să oprească vântul. Ucenicul i-a zis că nu poate, la care sfântul a replicat: «nu poţi opri vântul, dar poţi să-i stai împotrivă»”, povesteşte preotul. La fel şi cu gândurile, adaugă acesta.
Mai puteţi citi: