CAMPANIE Clujul i-a indisciplinat pe nemţi

Potrivit statisticilor, germanii reprezintă a patra comunitate de străini ca mărime în Cluj. Nemţii reprezintă una din comunităţile de străini cel mai puţin vizibile la nivelul oraşului. Nu au întâlniri organizate special pentru a se cunoaşte, dar nici nu îşi doresc acest lucru.

„Aşa suntem noi. Nu căutăm în mod intenţionat contact cu alţi nemţi. Nu suntem genul care să zicem «eşti din Germania, hai să fim prieteni». De ce să te ocupi de ai tăi? Cultura noastră e apropiată celei de aici. Dacă am locui în China aş mai zice, aşa, preferăm să cunoaştem românii cât mai bine”, a declarat Helena Bähr, studentă la care a venit la Cluj în 2008.

Printre puţinele medii organizate în care nemţii se pot întâlni la Cluj sunt jocurile de societate organizate de Centrul Cultural German. Aşa s-au întâlnit şi studentele Helena Bähr şi Kathrin Bartha, prima la Publicitate, a doua la Litere.

Clujul, între blocurile gri

Modul în care cele două percep Clujul este puternic influenţat de zona în care provin, prima venind la Cluj din Germania de Est, Dresda, pe când Kathrin a ajuns la Cluj din Frankfurt.

„Clujul mi s-a părut la început gri, aglomerat, destul de murdar şi trist, mai ales când am ajuns în cartierele de blocuri, precum Mănăştur. Şi la noi sunt cartiere cu blocuri, dar parcă sunt mai multe parcuri şi nu sunt atât de aglomerate”, a explicat Helena Bähr. În schimb prima impresia a lui Kathrin despre oraşul de pe Someş a fost una 100% pozitivă, chiar dacă a crescut într-o metropolă adevărată.

„Eu am avut impresia că sunt în unul din cele mai frumoase oraşe văzute de mine. Lumea mi s-a părut atât de relaxată, faţă de ce e în Frankfurt. Totul e foarte tăcut şi personal. M-am integrat foarte repede, nu credeam că poţi cunoaşte oameni întâmplător pe stradă”, a mărturisit Kathrin Bartha.

Recomandare a la Cluj: excursie la mall

Unul din primele contacte directe cu un clujean a uimit-o pe Helena Bähr, un taximetrist căruia îi ceruse o recomandare cu privire la ce ar putea vizita în oraşul de pe Someş. „Ştii ce mi-a zis? Mergeţi la Polus Center. Mi s-a zis că e un mall şi am fost foarte surprinsă. Îmi vorbea de mall, ca de o biserică. Pentru noi cel mai frumos lucru e o stradă mică cu multe magazine, un mall e absolut firesc”, îşi aminteşte Helena, care a venit în Cluj în 2008.

Au fost, însă, foarte impresionate de pachetele primite de colegii lor români de la părinţi. „Nu-mi venea să cred că siropul sau ketchupul se pot prepara în bucătărie. La noi e foarte populară mâncarea bio deşi e foarte scumpă, dar nu vezi pe nimeni să meargă în pădure să culeagă fructe ca să facă sirop”, spune Kathrin.

Punctualitatea nemţească, istorie la Cluj

Acestea sunt de părere, că oraşul de pe Someş nu se descoperă pe stradă, ci în curţile interioare ale acestuia. „Pe stradă nu se vede mare lucru. Totul se întâmplă în curţile interioare, unde se descoperă cu adevărat oraşul”, continuă Kathrin. Chiar dacă admit că punctualitatea face parte din cultura nemţilor, pentru ele, la Cluj, acest aspect a devenit istorie.

Aici au învăţat, datorită deselor întârzieri stabilite cu prietenii lor români, indisciplina. „Ora 18.00 nu era de multe ori ora 18.00, se transforma chiar şi în 18.30. Ce, eu să fiu fraieră? Am văzut că nu are niciun rost să fiu la timp într-un anumit loc, aşa că m-am adaptat”, a încehiat, glumind, Helena.

Ce le place în Cluj:
- Varza á la Cluj
- Pasiunea clujenilor pentru filme
- Multitudinea evenimentelor culturale, uşor accesibile persoanelor cu venituri mici

Ce nu le place în Cluj:
- Lipsa de profesionalism a sistemului medical
- Birocraţia
- Faptul că dacă schimbă autobuzul, trebuie să folosească un nou bilet
- Preţurile piperate la haine, comparative cu salariile

Comunităţi de expaţi în Cluj
Tunisia - 836 de persoane
Turcia - 553
Italia - 361
Germania - 259
Franţa - 207
Maroc - 198
SUA - 135
Israel - 112
Mauritius – 110
Marea Britanie - 106