„Cafeneaua reparaţiilor“, locul unde obiectele stricate sunt readuse la viaţă gratuit
0Câţiva clujeni au pus la punct un proiect ieşit din comun: au creat un loc în care lucrurile defecte din casele noastre sunt reparate de specialişti. Totul se face voluntar, fără bani. Locul se numeşte „Repair Café“.
Clujenii au de o săptămână un atelier deschis în fiecare sâmbătă, din trei în trei săptămâni, numit „Repair Café“ (n.r. „Cafeneaua reparaţiilor“), un loc unde specialiştii repară pe gratis diverse obiecte din casele noastre, fără a cere bani.
„Să le arunci? Nici gând“, scrie mare pe o foaie albă, prinsă cu un cârlig de rufe, undeva, sus, lângă becurile unui atelier de pe strada Traian, la numărul 40, din Cluj-Napoca. Ce poţi să îţi repari aici? Cam tot ce se poate strica în casa unui om, de la laptopuri, telefoane mobile sau frigidere, până la piese de mobilier ori broasca de la uşă. Organizatorii cred că prea ne-am obişnuit să aruncăm cantităţi imense de lucruri şi că a şti să repari lucruri este o abilitate pierdută prea uşor. Prin proiectul lor, inspirat dintr-un model olandez, şi-au propus să le arate oamenilor că mentalităţile se pot schimba şi că banii nu sunt întotdeauna necesari când e cazul să repari ceva.
„Capitalul social e cel care mişcă lumea, mult mai mult decât cel financiar. Asta e credinţa noastră a celor de la Repair Café“, spune Adela Fofiu, unul dintre iniţiatorii proiectului Repair Café, alături de Dan Sânpetreanu.
Adela povesteşte că totul a început în decembrie 2015, după ce au câştigat un grant (în valoare de circa 3.000 de lei) în cadrul programului Oraşul Vizibil, organizat de Fundaţia AltArt din Cluj. Deşi Oraşul Vizibil, continuă ea, premia proiecte de artă în spaţiul public, anul trecut, pe fondul activist al Clujului, au lărgit aria de teme la intervenţii în spaţiul public. „Am zis: uite ce oportunitate să aducem un concept care este într-adevăr de intervenţie în spaţiul public cu miza întăririi relaţiilor sociale şi revalorizării tehnologiei pe care o avem. Am aplicat, am câştigat premiul şi am făcut pilotul de trei săptămâni în spaţiul de la Cinema Mărăşti. Patru zile pe săptămână, timp de 3 săptămâni, în hol“, explică Adela Fofiu, sociolog de profesie.
Firul roşu începe din Olanda
Ideea de Repair Café, un loc unde cei cu mâini dibace repară lucruri, a apărut prima dată în lume în Olanda, în urmă cu vreo 7 ani. Conceptul a pus în practică Martine Postma, pe atunci jurnalist şi publicist în Amsterdam. Un an mai târziu, în 2010, Martine a înfiinţat Fundaţia Repair Café, repaircafe.org, fundaţie care oferă sprijin grupurilor locale din întreaga lume care doresc să creeze propriul Repair Café. Fundaţia susţine şi Repair Café Cluj.
Regulile locului
Reparaţiile se fac gratuite, pe bază de voluntariat, de către meşteri. Dacă reparaţiile necesită piese suplimentare, atunci acestea se cumpără sau se plătesc de către proprietarul obiectului. Vizitatorii îşi pot repara singuri obiectele cu îndrumarea meşterilor şi pot deprinde abilităţi noi. Iar donaţiile sunt binevenite. Acestea sunt câteva dintre regulile locului care se deschide publicului tot a treia sâmbăta din lună.
„Ne dorim să dezvoltăm o comunitate a oamenilor care ştiu să repare. Sunt meserii care se pierd. Aceşti oameni nu mai sunt valorizaţi şi conceptul acesta aduce şi beneficii sociale. (...) Suntem deschişi la colaborări. Şi vârsta nu e o condiţie. Dacă ai 18 ani şi eşti priceput să repari mobilă, eşti binevenit. Facem o ediţie specială pentru tine“, spune Diana Ioana Călin, membru al echipei.
Dacă sâmbăta trecută s-au întâlnit între 15.00 şi 18.00, următoarea ediţie – una specială - Repair Café va fi pe 4 iunie, iar detaliile despre orar, tipul de reparaţii care se vor face şi meşterii prezenţi vor fi anunţate din timp pe Facebook.
Meşterul
Nenea Dumitru este tehnician electromecanic la un spital din Cluj. Un amic i-a spus de Repair Café. „Multe lucruri se aruncă când pot fi reparate. La un fotoliu i se rupe o rotilă, omul nu ştie ce să facă sau nu are timp şi atunci îl aruncă şi cumpără altul. Ştiţi şi dumneavoastră“, zice Dumitru Andreica (foto în dreapta). Sâmbăta trecută a reparat un fier de călcat, a înlocuit un lanţ la o bicicletă şi i-a venit de hac unui prăjitor de pâine. Proprietara fierului de călcat, Claudia Drăgan, o clujeancă prin adopţie, a aflat de eveniment de pe Facebook.
„Mi s-a părut foarte faină ideea. Noi suntem oameni dintr-ăştia descurcăreţi care nu aruncăm neapărat repede lucrurile. Mai degrabă încercăm să le reparăm şi e şi păcat să aruncăm lucruri care sunt recuperabile“, spune ea.
Se gândeşte să revină, dar nu cu obiecte de reparat, ci cu piese de la alte lucruri pe care nu le mai foloseşte.
Gazda
Locul unde se întâlnesc o dată pe lună cei de la Repair Café sunt atelierele celor de la Cluj Makers, o asociaţie cu tineri ingenioşi, de diverse profesii, unde se pun în practică tot felul de idei. Acolo, înainte, era o firmă ce distribuia borcane şi sticle.
„În noiembrie 2015 l-am deschis ca spaţiu comunitar unde oamenii pot să vine să înveţe. Am avut ateliere pe teme legate de cum să faci un mobil, cum să faci cadouri, cum să te promovezi, de marketing, ateliere de programat roboţi, drone, imprimat IT. Încercăm să îmbinăm meşteşugul tradiţional cu tehnologii noi“, spune Roxana Rugină (foto în dreapta), iniţiatoarea proiectului Cluj Makers.
Mai puteţi citi:
Viaţa privită cu ochii unui arhitect celebru: „Trebuie să ne vindecăm de ideea că suntem suverani“