Bucureştiul, Clujul şi Braşovul, printre cele mai poluate 5 oraşe europene cu o substanţă cancerigenă de mare risc
0Românii sunt europenii cei mai afectaţi negativ de costurile cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii. Bucureştiul este la rândul său oraşul european al cărui locuitori au cele mai mari pierderi anuale din cauza impactului poluării aerului - 3004 Euro pe cap de locuitor. Clujul, Timişoara şi Braşovul sunt şi ele aproape.
Foarte îngrijorător este topul poluării cu NO2, unde România ocupă 3 poziţii din primele 5 la nivel european. Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov sunt printre cele mai poluate oraşe europene cu NO2 (substanţă clasificată drept cancerigen de mare risc de Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
Sunt concluziile unei ample cercetări în care au fost incluse 432 de oraşe europene, 21 dintre acestea fiind din România. Studiul este realizat de compania europeană de cercetare CE Delft, la comanda Alianţei Europene de Sănătate Publică şi a unui consorţiu de organizaţii neguvernamentale din 10 ţări europene, printre care şi Observatorul Român de Sănătate.
Detaliile cercetării pentru fiecare oraş pot fi consultate pe www.cleanair4health.eu, oraşele româneşti incluse în acest studiu fiind: Bucureşti, Timişoara, Braşov, Cluj, Iaşi, Ploieşti, Craiova, Oradea, Arad, Galaţi, Piteşti, Baia-Mare, Botoşani, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Satu Mare, Călăraşi, Giurgiu, Focşani, Alba Iulia şi Bistriţa.
Doar Londra depăşeşte Bucureştiul
În termeni absoluţi, în Europa doar Londra depăşeşte Bucureştiul în privinţa costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureştiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii locuitorilor. În România, următoarele cele mai afectate oraşe sunt Timişoara, Braşov, Cluj şi Iaşi.
Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum şi cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranţei de viaţă.
În principalele oraşe româneşti afectate (Bucureşti, Timişoara şi Braşov) particulele fine PM2.5 şi PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisii cauzate în special de maşinile vechi şi cele diesel.
Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică în oraşele Europei. Rezultatele sunt relevante şi în contextul pandemiei COVID-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate creşte mortalitatea în cazurile de COVID-19.
Introducerea unor politici de transport la nivelul oraşelor afectate poate îmbunătăţi considerabil şi rapid calitatea aerului, se mai arată în studiu. Astfel, o creştere de doar 1% a numărului de maşini într-un oraş duce la creşterea costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%.
O altă recomandare a studiului CE Delft este construirea unei reţele de monitorizare a calităţii aerului, în prezent existând prea puţine astfel de staţii de monitorizare. Observatorul Român de Sănătate este partener în cadrul reţelei Aerlive de monitorizare a calităţii aerului în Bucureşti şi a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o reţea similară în Cluj-Napoca.
Clujul şi Bucureştiul, mereu fruntaşe la poluare
Nu este pentru prima dată când Clujul şi Bucureştiul sunt arătate cu degetul din cauza poluării. La începutul acestui an, ministrul Mediului, Costel Alexe,le cerea public primăriilor din 10 oraşe, printre care şi Cluj şi Bucureşti,.proiecte noi privind calitatea aerului pentru a preveni sancţiuni din partea Comisiei Europene.
Evident, primarii Emil Boc, respectiv Gabriela Firea au reacţionat afirmând că este vorba de o confuzie şi că oraşele pe care le conduc sunt de fapt modele în lupta împotriva poluării.
„Pentru anul 2019, depăşirile la cele două componente, praful şi gazele de eşapament, ca să le traduc eu în limbaj obişnuit, acele depăşiri sunt cu mult sub limita maximă permisă de lege. Deci nu suntem nici fără niciun fel de depăşire, dar suntem mult sub standardele prevăzute de lege. Din această perspectivă a datelor furnizare de Agenţia Naţională a Mediului”, a susţinut Emil Boc la o emisiune radio.
El nu a putut însă să precizeze care este sursa informaţiilor sale privind gradul de poluare, stârnind şi mai mult neîncrederea. Activiştii de mediu au pus, în repetate rânduri, sub semnul întrebării modul în care se măsoară oficial poluarea în Cluj-Napoca.
Cu ocazia dezbaterii demarate de publicarea în New York Times a unei hărţi interactive realizate de cercetătorii de la Universitatea Berkley, în care se oraşul apărea cu un vârf de poluare care depăşea „capitala poluării” din lume - New Delhi - Radu Mititean, preşedintele Clubului de Cicloturism Cluj, a susţinut că nici măsurătorile care arată în Cluj-Napoca „cel mai curat aer din România” nu sunt credibile: De altfel, numeroşi activişti de mediu au atras atenţia de-a lungul anilor că oraşele din România în general sunt foarte poluate, însă nimeni nu a ţinut cont de acest semnal de alarmă.
Vă mai recomandăm